Conform Mediafax: Laptele matern limitează rezistența bacteriilor intestinale la antibiotice la nou-născuți, arată un studiu internațional. Cercetarea, condusă de Consiliul Național de Cercetare (CSIC) din Spania, a analizat cum componentele laptelui matern influențează microbiota intestinală în primele luni de viață, relevând un rol protector împotriva genelelor de rezistență antimicrobiană.
Componentele laptelui matern, aliați împotriva rezistenței antimicrobiene
Studiul subliniază că alăptarea exclusivă la sân este asociată cu o prezență și o diversitate mai scăzute ale genelor care conferă rezistență la antibiotice în intestinul bebelușilor. M. Carmen Collado, cercetător CSIC, explică faptul că promovarea alăptării pare a fi o strategie eficientă pentru reducerea acestor gene în comunitățile bacteriene intestinale, într-o etapă critică a dezvoltării microbiotei.
Unul dintre factorii cheie identificați în acest proces sunt oligozaharidele din laptele matern, cunoscute sub denumirea de HMO (human milk oligosaccharides). Acestea sunt molecule naturale prezente în laptele matern, pe care bebelușii nu le pot digera direct. Rolul lor principal este de a servi drept hrană pentru anumite bacterii intestinale benefice, contribuind astfel la menținerea echilibrului microbiotei.
Cercetătorii au descoperit că anumite HMO sunt asociate cu o prezență mai redusă a unor gene specifice care conferă rezistență la antibiotice. Collado detaliază că HMO acționează ca modulatori ecologici ai microbiotei intestinale, promovând creșterea microorganismelor capabile să le utilizeze și, implicit, limitând răspândirea bacteriilor care poartă aceste gene de rezistență.
O fereastră critică pentru formarea microbiotei
Anna Samarra, cercetătoare la Universitatea din California, San Diego, subliniază importanța perioadei de început a vieții. „Primele luni de viață reprezintă o fereastră critică în care microbiota intestinală se formează și în care diferiți factori de mediu, cum ar fi modul de naștere sau hrănirea, pot lăsa o amprentă durabilă”, afirmă Samarra.
Aceste constatări sugerează că alegerile legate de alimentația sugarului pot avea un impact semnificativ și de lungă durată asupra sănătății intestinale și asupra sensibilității la infecții. Mecanismul prin care laptele matern influențează rezistența la antibiotice este complex și implică o interacțiune fină între componentele sale și ecosistemul bacterian din intestinul bebelușului.
Studiul subliniază necesitatea continuării cercetărilor pentru a înțelege pe deplin toate mecanismele implicate și pentru a putea dezvolta strategii țintite de prevenție a rezistenței antimicrobiene, începând chiar din primele luni de viață. Promovarea alăptării rămâne astfel o prioritate sanitară cu multiple beneficii.
Sursa: Mediafax
