Economie

Creșterea prețului petrolului la nivel global poate avea efecte atât inflaționiste, cât și contracționiste, însă un studiu realizat de Oxford Economics indică faptul că nivelul mediu al prețului Brent al țițeiului trebuie să atingă în jur de 140 de dolari pe baril timp de două luni pentru a declanșa o recesiune globală

Creșterea prețului petrolului la nivel global poate avea efecte atât inflaționiste, cât și contracționiste, însă un studiu realizat de Oxford Economics indică faptul că nivelul mediu al prețului Brent al țițeiului trebuie să atingă în jur de 140 de dolari pe baril timp de două luni pentru a declanșa o recesiune globală

Creșterea prețului petrolului la nivel global poate avea efecte atât inflaționiste, cât și contracționiste, însă un studiu realizat de Oxford Economics indică faptul că nivelul mediu al prețului Brent al țițeiului trebuie să atingă în jur de 140 de dolari pe baril timp de două luni pentru a declanșa o recesiune globală.

De la începutul anului, prețul petrolului a înregistrat fluctuări importante, fiind influențat de tensiunile geopolitice și de cererea solidă din partea economiilor emergente. Cu toate acestea, rămâne un punct de interes pentru economiști și lideri mondiali să stabilească pragul la care aceste creșteri pot deveni dăunătoare pentru stabilitatea globală.

Impactul creșterii prețului petrolului asupra economiilor mondiale

Prețul petrolului afectează în mod direct costurile de producție pentru transport, industrie și energie. În situația în care prețurile rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată, acestea pot genera o inflație surprinzător de rapidă, afectând puterea de cumpărare a populației și costurile companiilor.

Totuși, analiza Oxford Economics subliniază că această creștere nu devine automat un semnal de recesiune. În loc de aceasta, un nivel mediu de 140 de dolari pe baril de Brent timp de două luni este necesar pentru a stimula o reacție în lanț care ar putea duce la scăderea considerabilă a activității economice globale.

„Este dificil ca o creștere moderată a prețului petrolului să determine o recesiune, însă un nivel extrem de ridicat, menținut pe termen lung, poate să zdruncine fundamentale ale economiilor”, afirmă analiza.

Istoricul șocurilor petroliere și pragul de recesiune

Analiza compară diversele șocuri petroliere din ultimele decenii și impactul lor asupra creșterii economice globale. În 1973, de exemplu, creșterea rapidă a prețurilor a fost asociată cu o criză economică majoră. În schimb, în alte perioade, creșterile temporare ale prețurilor petrolului nu au avut efecte atât de dramatice, dacă au fost gestionate corespunzător.

Oxford Economics subliniază că, în cazul actual, prețurile ar avea nevoie să atingă cu regularitate pragul de 140 de dolari timp de două luni pentru ca efectele să devină vizibile asupra recesiunii globale. În cazul în care nivelul se menține mai scăzut, impactul asupra economiilor rămâne mai ales inflaționist, dar nu și dominant contracționist.

„Nivelul de 140 de dolari/baril reprezintă un prag care, dacă ar fi fost atins și menținut pentru două luni, ar putea destabiliza lanțurile de aprovizionare și ar putea declanșa o reacție de recul în principal în economiile cele mai vulnerabile”, mai precizează studiul.

Este de notat că orice schimbare a prețului petrolului are o reacție în lanț asupra piețelor financiare și valutare, iar guvernele și băncile centrale monitorizează atent evoluția și pot interveni pentru a tempera efectele negative.

Un expert în economie de la Oxford Economics a declarat recent că, în prezent, creșterea prețurilor petrolului este încă moderată în comparație cu perioadele de criză anterioare, iar impactul asupra recesiunii globale nu este iminent, ci condiționat de menținerea unui nivel ridicat pentru perioade suficiente.

Un alt aspect relevant este faptul că, dacă prețurile petrolului continuă să crească și depășesc pragul de 140 de dolari pe baril pentru două luni, economiile mari, precum cele ale Statelor Unite, Chinei și Uniunii Europene, ar putea resimți presiuni semnificative, inclusiv în ceea ce privește inflația și răspunsul politicilor monetare.

Cu toate acestea, odată ce această barieră tehnică va fi atinsă, măsurile guvernamentale, precum reluarea stimulentelor economice sau ajustarea politicii monetare, vor deveni cruciale pentru a evita scăderea bruscă a activității economice.