Conform The Guardian: O legendă a artei contemporane, Yayoi KUSAMA, a murit la 97 de ani
Artista japoneză Yayoi KUSAMA, o figură emblematică a artei contemporane, recunoscută la nivel mondial pentru instalațiile sale psihedelice și universul său pop, a decedat la vârsta de 97 de ani. Anunțul a fost făcut de compania sa, Yayoi KUSAMA Inc., care a confirmat decesul în cursul zilei de joi, 14 august, survenit într-un spital din TOKYO.
KUSAMA a lăsat în urmă o moștenire artistică vastă, dedicându-și întreaga viață creației. Cariera sa internațională a fost marcată de inovație și avangardă, cuprinzând pictura, sculptura, performance-ul, ficțiunea și poezia. Declarația companiei sale subliniază că artista a continuat să picteze până în ultimele sale zile, explorând teme precum dragostea eternă și sufletul neînfrânt. Compania și-a asumat misiunea de a duce mai departe dorințele sale, continuând să inspire și să aducă speranță prin artă.
De la marginalitate la celebritate mondială
Recunoscută instantaneu pentru peruca sa roșie și tunsoarea specifică, KUSAMA a captivat publicul prin schemele sale de culori vibrante și instalațiile „infinity mirror room” (camerele oglinzilor infinite). Aceste opere au contribuit semnificativ la popularitatea sa imensă în era rețelelor sociale, expoziția sa din 2024 din AUSTRALIA devenind cel mai vizitat eveniment artistic din istoria țării. Cu toate acestea, temele sale recurente, precum polka-dot-urile, au fost explorate de KUSAMA încă din tinerețe, în anii 1960, perioadă în care a cunoscut o anumită obscuritate.
Născută în MATSUMOTO, Japonia, în 1929, KUSAMA a avut o copilărie marcată de dificultăți, din cauza relației tensionate cu mama sa abuzive și cu tatăl infidel. Provind dintr-o familie bogată ce deținea pepiniere, artista și-a dezvoltat pasiunea pentru desen încă de mică, în ciuda opoziției mamei. Halucinațiile timpurii, în care florile păreau să-i vorbească, au devenit o sursă de inspirație constantă, pe care și-a transformat-o în artă.
După studiile în KYOTO, unde a explorat stilul tradițional nipong, KUSAMA a respins perspectiva unei căsătorii aranjate și a copiilor. În 1958, a părăsit Japonia pentru NEW YORK, unde a intrat în cercul artiștilor precum DONALD JUDD. Aici a obținut recunoaștere cu picturile sale „infinity net”, vaste câmpuri de polka-dot-uri care au atins valori semnificative pe piața artei. În 2014, una dintre lucrările sale, „White No 28”, s-a vândut cu 7.1 milioane de dolari, un record la acea vreme pentru o artistă în viață.
Avangardă, controverse și auto-anulare
În anii 1960, KUSAMA a explorat și arta performativă, organizând evenimente controversate, precum „festivaluri de corp” cu performeri nud pictați în polka-dot-uri. Acțiunile sale, uneori politice, precum oferta de a dormi cu președintele RICHARD NIXON pentru a pune capăt războiului din Vietnam, au stârnit scandal în țara natală. Chiar dacă a activat în sfere precum pop-art-ul și minimalismul, KUSAMA a susținut că multe dintre ideile sale au fost ulterior însușite de alți artiști, fiind omisă din istoria artei.
Tema centrală a operei sale a fost infinitul și conceptul de „auto-anulare”, inspirat de experiențele sale cu halucinațiile. Pictura „Flower (DSPS)” din 1954 descrie sentimentul de a fi copleșit de un tipar floral care se extinde dincolo de spațiul fizic, ducând la o senzație de dizolvare în infinit. La BIENALA DE LA VENȚIA din 1966, a expus „Narcissus Garden”, o instalație compusă din 1.500 de sfere reflectorizante, comercializate apoi de artistă pentru a testa „narcisismul spectatorilor”, acțiune întreruptă de organizatori.
Experiențele sale artistice, precum căsătoria homosexuală simulată din 1968 sau protestul împotriva invaziei CEHOSLOVACIEI, au consolidat imaginea sa de artistă provocatoare. Relația sa platonică, dar intensă, cu artistul autodidact JOSEPH CORNELL a continuat chiar și după ce s-a întors în Japonia. Problemele de sănătate mentală, agravate de decesul lui CORNELL în 1972, au determinat-o să se interneze voluntar într-un spital de psihiatrie din TOKYO în 1977, unde a beneficiat de terapie prin artă și a găsit stabilitatea necesară pentru a lucra zilnic în studioul său apropiat.
Renașterea artistică și succesul târziu
Deși a publicat romane în anii 1980, interesul pentru opera sa părea să fi scăzut la începutul anilor 1990. Recunoașterea mult așteptată a venit însă mai târziu, în 1993, la BIENALA DE LA VENȚIA, cu o cameră-oglindă populată de sculpturi miniaturale de dovleci, un motiv recurent inspirat de o amintire din copilărie. Instalațiile sale imersive, precum „Infinity Mirror Room: Phalli’s Field”, au cucerit publicul global, oferind experiențe vizuale perfecte pentru postările pe Instagram. Ironia a făcut ca o expoziție la HIRSHHORN MUSEUM din WASHINGTON în 2017 să fie temporar închisă din cauza deteriorării unei opere în timp ce un vizitator încerca să facă un selfie.
KUSAMA a beneficiat de expoziții retrospective majore la MUSEUM OF MODERN ART din NEW YORK (1998), TATE MODERN din LONDRA (2012) și HIRSHHORN MUSEUM (2017). Biletele pentru expozițiile sale se epuizau rapid, iar fanii stăteau ore în șir pentru a avea acces la o experiență de 30 de secunde în spațiile sale. Chiar dacă a fost considerată de unii drept cea mai populară artistă a lumii, KUSAMA a crezut întotdeauna că locul său în istorie nu va fi dictat de instituțiile artistice, declarând: „Mă simt bine să fiu un outsider.”
Sursa: The Guardian
