UDMR implicată în jocurile de putere pentru șefia SRI: Kelemen Hunor dezvăluie propunerile din august 2025
În tumultul politic românesc, zvonurile despre viața în culise a instituțiilor de forță capătă frecvent o turnură surprinzătoare. Recent, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a făcut declarații care aruncă lumină asupra unor negocieri delicate pentru postul de șef al Serviciului Român de Informații (SRI), dezvăluind detalii din interiorul coaliției de guvernare.
Potrivit afirmațiilor sale, în luna august 2025, președintele Nicușor Dan ar fi făcut o propunere pentru ocuparea unei poziții cheie în serviciile secrete, propunere susținută de colegii săi de coaliție. Este vorba despre oferte pentru pozițiile de conducere din SRI, unde, conform surselor, au fost menționate nume precum Gabriel Zbârcea și Marius Lazurca. Deși sursele nu confirmă oficial aceste numiri, de la nivelul partidelor de la guvernare au circulat deja speculații despre intențiile actualei administrații de a recalibra conducerea serviciilor secrete, în contextul unor tensiuni politice și strategice în creștere.
Kelemen Hunor și-a exprimat, printre altele, aprecierea față de candidaturile vehiculate, dar nu a ezitat să adauge o notă de neutralitate, menționând că în acest moment preferințele sale țin mai mult de colaborarea cu actualii oficiali decât de promovarea unor nume din afara acestei direcții. În ceea ce privește posibilele alternative pentru șefia SRI, liderul UDMR a lăudat eforturile și politica făcută de Cătălin Predoiu, ministrul justiției, despre care a spus că “a demonstrat până acum un echilibru și o viziune care pot aduce stabilitate în această poziție”.
Contextul politică actual este unul extrem de volatil, cu multiple conflicting interests între partidele din coaliție și o serie de tensiuni interne care par a fi, cel puțin temporar, depozitate în așteptare. De mai mult timp, numirea unui director al SRI a fost subiectul unor dezbateri intense, având în vedere implicațiile pentru securitatea națională, dar și pentru echilibrul dintre forțele politice.
De asemenea, aceste dezvăluiri vin pe fondul unor discuții tot mai aprinse despre transparența și integritatea procesului de selecție pentru funcțiile înalte din serviciile secrete, atât din cauza presiunilor interne, cât și a influencei factorilor externi. În această zonă, orice numire are efecte pe termen lung, atât în relația cu instituțiile europene, cât și în percepția publicului despre corupție și control democratic.
Dincolo de declarațiile lui Kelemen Hunor, speculațiile și analizele din spațiul public indică faptul că scena politică încă nu și-a încheiat jocul pentru șefia SRI. Surse apropiate procesului spun că negocierile continuă, iar decizia finală va fi luată în cele mai obscure colțuri ale guvernului, în contextul unei europene tot mai interesate de modul în care România gestionează instituțiile de securitate și intelligence.
În ultimele zile, perspectiva numirii unui nou șef al SRI a captat atenția și a generat o serie de comentarii în rândul experților în securitate, politică și justiție. În timp ce unii văd în aceste intenții un semnal de readaptare la noile realități geopolitice, alții avertizează asupra riscurilor unui orice fel de favoritism sau influență politică excesivă în cadrul unei instituții care trebuie să funcționeze independent.
Deși pentru moment rămâne în zona speculațiilor cine va fi noul lider al SRI, faptul că aceste negocieri se poartă în cercuri restrânse confirmă cât de importantă este această poziție pentru stabilitatea politică și securitatea națională. Cu o coaliție fragilă și o alimentare continuă a tensiunilor, viitorul conducător al serviciilor secrete rămâne un puzzle încă departe de a fi complet descifrat.
