Profesioniștii din domeniul jurnalismului continuă să fie profund discreditați în comparație cu alte meserii, iar percepția publică nu pare să se îmbunătățească în timp. Conform unui articol recent, această problemă reprezintă o realitate dureroasă pentru cei care își desfășoară activitatea în redacții, într-o societate în care încrederea față de mass-media pare să scadă constant, fiind situată sub nivelul unor meserii considerate mai simple, cum ar fi cea de coafor sau agent imobiliar.
Jurnalismul, în topul cele mai „nepoliticoase” profesii
Unul dintre cele mai îngrijorătoare și repetate aspecte este percepția negativă a jurnalistului în ochii publicului. În opinia multora, aceștia sunt considerați „niște nesuferiți curioși care ne câștigă traiul vârându-și nasul în treburile altora”. Această opinie nu este lipsită de temei, având în vedere stilul adesea sensationalist și scandalizat cu care multe publicații targetează subiecte delicate sau complexe, sometimes cu intenția de a zgudui sau manipula opinia publică.
În plus, această percepție nu este lipsită de justificări istorice și sociale. Influențată de numeroase campanii anti-mass-media, de scandalul fake news-urilor și de spectacolele mediatice ce pun în umbră jurnalismul de calitate, opinia publică a ajuns să considere jurnalistul ca pe un actor neîncrezător, dezinteresat de adevăr și mai interesat de click-uri decât de informație veridică.
De ce merită această lejeritate criticată?
Experiența arată că mulți oameni nu fac diferența între jurnalismul de calitate și cel de conjunctură sau de entertainment. Într-un sistem în care informația rapidă, dar superficială, prevalează, jurnaliștii de teren sunt adesea percepuți ca fiind intruzivi sau chiar neprofesioniști. În plus, profesioniștii în mass-media se confruntă cu o serie de presiuni: de la sursele de informație, până la interesele editoriale sau financiare, iar aceste presiuni pot compromite integritatea și independența în elaborarea știrilor.
Lipsa încrederii este amplificată și de lipsa de responsabilitate, uneori, din partea celor care duc navele redacțiilor pe marea turbulentă a senzaționalului. În această situație, încrederea publicului devine dificil de câștigat, chiar dacă jurnalismul adevărat și documentat rămâne fundamentul unei societăți informate.
Și, totuși, ce se poate face?
Reîmprospătarea percepției asupra profesiei de jurnalist nu poate veni decât prin schimbări structurale și culturale. Educația media, responsabilitatea etică și dialogul transparent între jurnaliști și public sunt câțiva dintre pașii importanți pentru redobândirea încrederii. În același timp, rolul instituțiilor de control și al societății civile devine vital pentru a elimina practicile manipulatoare sau dezinformarea endemică.
Este de menționat că, în ultimii ani, tot mai mulți jurnaliști au început să promoveze un jurnalism de investigație verificat, care vizează să aducă adevărul în prim-plan și să restabilească un echilibru între informație și senzațional. Acest efort de reconstrucție a credibilității ar putea, dacă va fi susținut pe termen lung, să îmbunătățească imaginea meseriei și să recâștige respectul cititorilor.
Ultimele evoluții și perspectivele viitoare
În contextul digitalizării accelerate, jurnaliștii trebuie să navigheze printre provocări tot mai complexe legate de dezinformare și de manipularea opiniilor. În același timp, ştirile false și campaniile de dezinformare au făcut din încrederea în mass-media o resursă prețioasă, dar fragilă.
Inițiativele de promovare a jurnalismului responsabil și de consolidare a educației media pentru publicul larg pot deschide uși spre acceptarea unei profesii care, oricât de nepopularizată, rămâne pilonul fundamentale al democrației. Indiferent de această realitate dificilă, facultățile de jurnalism și instituțiile media trebuie să își reimagineze rolul și să investească în formarea unei generații de profesioniști integri și dedicați adevărului.
Pentru cei implicați în domeniu, omenesc și profesional, viitorul trebuie să însemne reconstruirea încrederii, pas cu pas, în cadrul unui dialog sincer și responsabil cu societatea. Doar astfel, profesia de jurnalist poate renaște din propria-i cenușă, ca o voce credibilă în peisajul tot mai agitat al informației.
