Societate

Judecătorii, UNIȚI în cazul Georgescu: Mandatul DIICOT, aprobat în unanimitate

Judecătorii, UNIȚI în cazul Georgescu: Mandatul DIICOT, aprobat în unanimitate

Conform Digi24: Instanțele din România s-au pronunțat în moduri contradictorii în privința măsurilor preventive în cazul lui CĂLIN GEORGESCU, acuzat de DIICOT că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro. Șase decizii judecătorești au fost emise pe parcursul investigației, dintre care trei au dispus plasarea sa sub control judiciar sau în arest la domiciliu, iar alte trei au confirmat măsura arestării preventive. Un element comun al tuturor hotărârilor, inclusiv a celor care au respins arestul preventiv, a fost recunoașterea existenței unei „suspiciuni rezonabile” cu privire la săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat CĂLIN GEORGESCU.

Cronologia deciziilor judecătorești arată o alternanță între măsurile mai blânde și arestul preventiv. Pe 22 septembrie, Tribunalul București a dispus control judiciar, dar Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT pe 29 septembrie, decisând arestarea preventivă. Ulterior, pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis arestul la domiciliu, o decizie casată de Curtea de Apel București pe 23 octombrie, care a menținut arestul preventiv. La finalul celor 30 de zile de arest, pe 26 octombrie, Tribunalul București a respins prelungirea măsurii, optând pentru control judiciar, însă Curtea de Apel București a anulat din nou această hotărâre pe 28 octombrie, prelungind arestul preventiv pentru încă 30 de zile.

Suspiciunea rezonabilă, fundament comun al deciziilor

Legislația românească, prin articolul 223 din Codul de procedură penală, stipulează că arestarea preventivă poate fi dispusă doar dacă există o „suspiciune rezonabilă” că inculpatul a săvârșit o infracțiune și se manifestă una dintre următoarele situații: sustragerea de la urmărire penală, influențarea martorilor sau a altor inculpați, comiterea intenționată a unei noi infracțiuni sau pregătirea acesteia, precum și exercitarea de presiuni asupra persoanei vătămate. De asemenea, arestul preventiv poate fi aplicat dacă privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației.

În cazul lui CĂLIN GEORGESCU, toate instanțele sesizate au recunoscut că probele DIICOT indică o suspiciune rezonabilă cu privire la infracțiunile de care este acuzat. Chiar și în deciziile care au respins arestul preventiv, cum ar fi cea din 26 octombrie a Tribunalului București, se menționează explicit existența unei suspiciuni rezonabile că inculpatul ar fi acționat în modul descris de procurori, inducând în eroare persoana vătămată și obținând sume de bani care nu au fost onorate prin linii de credit concretizate.

Diferențe de interpretare privind necesitatea arestului

Divergențele majore între judecători au apărut în interpretarea celorlalte condiții necesare pentru aplicarea arestului preventiv. Judecătorii de la Tribunalul București au considerat, în anumite etape, că vechimea faptelor (datând din 2021-2022), buna desfășurare a urmăririi penale cu inculpatul în stare de libertate și diminuarea pericolului social fac ca măsura arestului preventiv să nu mai fie necesară, fiind suficient controlul judiciar. De asemenea, au susținut că pericolul ca Georgescu să fugă în Italia, invocat de DIICOT, era contracarat de măsura controlului judiciar.

Pe de altă parte, judecătorii Curții de Apel București au apreciat constant că lăsarea în libertate a lui CĂLIN GEORGESCU prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar controlul judiciar este insuficient pentru a înlătura acest pericol. Ei au considerat că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzațiilor și că probele referitoare la intenția de a fugi în Italia indică un caracter actual al acestor intenții. Deciziile Curții de Apel au fost, în unele cazuri, luate în complet de divergență, evidențiind dificultatea interpretării probelor.

În ceea ce privește prelungirea arestului preventiv, DIICOT a adus noi acuzații, respectiv încercarea de a distruge mijloace de supraveghere tehnică. Tribunalul București a respins prelungirea, considerând că nu există elemente de fapt concrete pentru aceste noi acuzații și că pericolul social s-a diminuat, măsuri mai puțin restrictive fiind suficiente. Această decizie a fost, însă, infirmata de Curtea de Apel București, care a decis prelungirea arestului preventiv.

Sursa: Digi24