Guvernul maghiar sub brațul autoritar al lui Viktor Orban se confruntă de câteva zile cu un nou val de rezistență din partea sistemului judiciar, după ce premierul a emis un decret controversat care urmărește să limiteze intervenția instanțelor în cazul unei taxe municipale contestate. Decretul, publicat marți seară, reprezintă o nouă încercare a guvernului de a controla o problemă fiscală ce a divizat clasele politice și societatea civilă, dar întâmpină opoziție fermă din partea judecătorilor.
Decretul, emis de Viktor Orban în urma unor puteri excepționale de care s-a prevalat în 2022, solicită tuturor tribunalelor din Ungaria să pună capăt tuturor procedurilor juridice legate de taxa municipală contestată. Aceasta a fost introdusă cu scopul de a acoperi anumite cheltuieli ale administrațiilor locale, însă a fost vehement contestată de mai multe forțe din societate și de unele formațiuni politice, fiind percepută de către opozanți drept un instrument de presiune fiscală asupra cetățenilor și mediului de afaceri.
Totuși, decizia de a ordona închiderea acestor proceduri a fost întâmpinată cu orezistență clară din partea judecătorilor. În ciuda prevederilor unui decret despre care oficialii susțin că are ca scop stabilitatea și ordinea financiară, magistratura consideră inițiativa ca fiind o încălcare a principiilor fundamentale ale statului de drept și o ingerință în independența judiciară. Întărirea controlului executiv asupra actului de justiție ridică semne de întrebare în legătură cu direcția în care se îndreaptă Ungaria în contextul persistentei crize a statului de drept și a relațiilor tensionate cu Uniunea Europeană.
Rezistența judiciară în fața decretului
Judecătorii din întreaga țară au transmis semnale clare că nu vor executa automat ordinul, exprimându-și intenția de a evalua legalitatea și consecințele deciziei emise de premier. Liderii sistemului judiciar au subliniat că orice astfel de decreț trebuie să respecte independența și limitele prevăzute de constituție, adăugând că “sunt obligați să apere drepturile cetățenilor și să mențină echilibrul în puterile statului”. Acțiunea lor a fost văzută ca un semnal de revoltă față de abordarea autoritară a guvernului, care pare să exacerbeze tensiunile deja existente în societatea maghiară.
Context și implicații politice
Decretul vine pe fondul unor tensiuni tot mai intense între guvernul de la Budapesta și Uniunea Europeană, care cere fostului aliat să respecte standardele statului de drept și să își revede politici percepute ca autoritare. Viktor Orban, cunoscut pentru abordarea sa nacionalistă și pentru relația tensionată cu Bruxelles-ul, a folosit puteri speciale pentru a-și impune agenda, dar această măsură a fost interpretată de opoziție ca un joc periculos de putere, menit să reducă controlul justiției asupra deciziilor sale.
Ce urmează în scenariul politic maghiar
Este de așteptat ca proiectul guvernamental să producă tensiuni și mai mari în sistemul judiciar, iar eventualele conflicte dintre autorități și magistrați ar putea duce la crize de amploare, cu implicații pentru stabilitatea instituțională a Ungariei. În timpul în care opoziția și societatea civică cer reanalizarea și anularea decretului, oficialii europeni factori politici de la Budapesta continuă să apere inițiativa, considerând-o o măsură necesară pentru “stabilitatea bugetară și liniștea socială”.
Deși deocamdată situația pare blocată, cu judecători refuzând să pună în aplicare ordinul, această confruntare simbolizează o criză a instituțiilor democratice din Ungaria. În următoarele săptămâni, scena politică maghiară va urmări cu interes reacția guvernului, dar și modul în care autoritatea judiciară va reuși să-și mențină independența, într-un context în care fragilitatea echilibrului între puteri pare să fie pusă la încercare din ce în ce mai mult.
