Judecătoarea Ruxandra Grecu contestă mutarea forțată la Secția Litigii de Muncă: un nou episod din lupta pentru autonomia magistraților
Un nou episod tensionat din interiorul Justiției din România a ieșit la iveală după ce judecătoarea Ruxandra Grecu, de la Curtea de Apel București, și-a făcut publică intenția de a contesta în instanță decizia de mutare din Secția Penală în Secția Litigii de Muncă. Decizia de redistribuire, surprinzătoare și contestată de mulți practicieni, ridică întrebări asupra modului în care se gestionează carierele magistraților și asupra respectului față de autonomia instanțelor judecătorești.
Mutarea forțată duce la scandal în interiorul sistemului judiciar
Într-un mesaj distribuit pe rețelele sociale, judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a dezvăluit situația. Aceasta a spus că Ruxandra Grecu “conteste în instanță mutarea ei de la Secția Penală la Secția Litigii de Muncă”, afirmând că aceasta s-a făcut “forțat”. Surse apropiate cazului susțin că decizia a fost luată fără consultarea judecătoarei, ceea ce a stârnit nemulțumire în rândul cadrelor judiciare, mai ales în contextul în care
autonomia și specializarea judecătorilor sunt considerate piloni fundamentali ai sistemului judiciar.
Este de notorietate că, în ultimii ani, există o preocupare tot mai mare în rândul magistraților privind respectarea principiului specializării. Mutarea bruscă a unui judecător specializat în materie penală într-o secție de litigii de muncă se înscrie într-un peisaj mai larg de încercări de influențare sau de restructurare a sistemului judiciar, fie pentru suprimarea unor poziții critice, fie pentru redistribuirea resurselor.
Contextul politizării și al încercărilor de control asupra Justiției
Această ruptură în cariera Ruxandrei Grecu vine pe fondul unor tensiuni mai ample legate de controlul politic asupra sistemului judiciar, precum și de încercările de a diminua autonomia magistraților, acuzate frecvent de critici ai puterii actuale. Mutările administrative în justiție, fie ele în numele “eficienței”, fie al “reorganizării”, sunt privite de mulți observatori ca încercări de a diminua influența judecătorilor pe anumite dosare sau categorii de cauze.
Reamintim că, în ultimele luni, au avut loc schimbări importante în structura administrației judiciare, iar unele întrevederi și decizii, deși prezentate ca fiind necesare pentru “eficientizarea” sistemului, au fost criticate pentru lipsa de transparență și pentru necunoașterea unor decizii din partea celor vizați.
Ce urmează: contestația în instanță și poziția sistemului juridic
Contestația Ruxandrei Grecu va fi analizată în perioada următoare de către instanțele competente. Aceasta revine în fața tribunalelor cu argumente care vizează respectarea drepturilor sale de judecător specializat și autonomia profesională. Sentința va putea stabili dacă mutarea a fost realizată în respectul legii sau dacă trebuie să fie revizuită.
În același timp, reacțiile din interiorul sistemului judiciar indică faptul că această situație este văzută ca un simbol al mai multor probleme endemic în justiție, precum lipsa de transparență și influența politică, dar și dificultatea de a menține independența judecătorilor în fața unor decizii administrative controversate.
În timp ce procesul judiciar al Ruxandrei Grecu merge înainte, cazul ei reflectă, dincolo de aspectele birocratice, o luptă mai complexă pentru păstrarea autonomiei și specializării magistraților, într-un sistem aflat sub presiunea unor forțe interne și externe. Povestea devine astfel un argument în plus pentru nevoia consolidării independenței justiției, menținând echilibrul delicat între reforme și protecția valorilor fundamentale ale statului de drept.
