Primăvara trecută, un studiu recent a scos la iveală probleme critice cu copacii din Parcul Tineretului, unul dintre cele mai iubite și frecventate spații verzi ale Bucureștiului. Raportul, realizat de o echipă de peisagiști și arboriști în 2025, arată că aproape 15% dintre arbori necesită urgent intervenții, iar circa 5% sunt în pericol extrem pentru siguranța vizitatorilor. Datele ies în evidență într-un context de degradare accelerată a ecosistemului urban, iar autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a preveni o criză majoră.
Parcul Tineretului, nu numai un spațiu de relaxare, ci și o bombă cu ceas ecolocică
De peste cincizeci de ani, Parcul Tineretului, proiectat în anii ’70 și extins pe aproximativ 80 de hectare, servește ca refugiu de natură pentru bucureșteni, dar în același timp se confruntă cu numeroase probleme de gestionare. Raportul indică faptul că peste 6.500 de arbori, din peste 46 de specii, se află într-o stare de sănătate medie spre scăzută, mulți fiind deja în declin fiziologic sau în faza de tranziție spre bătrânețe.
Rezistența acestor copaci, de obicei, depinde de condițiile mediu, însă condițiile actuale – sol compactat, tăieri necontrolate și schimbările climatice – au slăbit alarmant vegetația. Specialiștii avertizează că lipsa resurselor pentru un management adecvat și deciziile greșite pot duce la declinul pe termen lung al parcului, transformându-l într-un spațiu de risc atât pentru copaci, cât și pentru oameni.
Riscurile și vulnerabilitățile care pun în pericol atât vegetația, cât și siguranța vizitatorilor
Raportul subliniază că în Parcul Tineretului, lipsa unei gestionări coerente și afectarea solurilor reprezintă principalele cauze pentru deteriorarea arborilor. Solul, recent compactat de traficul intens și lucrările edilitare, devine erodat și incapabil să susțină copaci sănătoși, în timp ce exemplare din aceeași specie reacționează similar la stres, reducând astfel reziliența întregii zone.
Aproximativ 15% dintre arbori se află în zona de risc, iar pentru aproape 5% dintre aceștia, pericolul este extrem, fiind necesare intervenții urgente de tăieri și replantări pentru a preveni prăbușirea sau accidentarea vizitatorilor. Reevaluarea riscurilor, conform standardelor internaționale, indică faptul că cele mai afectate specii, precum salcâmul japonez, pinul negru sau dudul alb, sunt cele mai vulnerabile pe termen lung, din cauza structurii monospecie și a susceptibilității la condițiile de mediu.
Strategii de redresare: intervenții cu impact pe termen scurt și lung
Specialiștii subliniază că pentru a redobândi reziliența și siguranța parcului, trebuie implementate măsuri integrate, începând de la intervențiile imediate. Pe termen scurt, este recomandată eliminarea arborilor aflați în forma cea mai critică și reducerea controlată a coroanei, pentru a preveni prăbușirile. În același timp, refacerea alveolelor de plantare, mulcirea cu materiale organice și protejarea sistemelor radiculare sunt esențiale pentru recuperarea sănătății vegetației.
Pe termen mediu, revitalizarea solurilor și replantările selecționate cu specii rezistente vor fi fundamentale. În plus, inițiativele ar trebui să includă digitalizarea gestionării vegetației, crearea unui Registru Verde care să monitorizeze evoluția și starea fiecarei specii în parte, precum și o planificare clară pentru zonele cu risc, reguli de întreținere existente și zone naturalizate. În aria lungă de timp, recomandările vizează conservarea arborilor maturi valoroși, crearea zonelor de gestionare diferite și introducerea unor zone de non-intervenție, menite să protejeze biodiversitatea oricărei zone a parcului.
Un exemplu pentru toate parcurile din București și nu numai
Tema, însă, depășește limitele parcului. Influența schimbărilor climatice și o gestionare deficitară pot provoca un declin rapid al oricărei zone verzi urbanice. Cu un model de management orientat spre calitatea ecosistemului și nu simpla numărătoare a lucrărilor, autoritățile pot asigura o biodiversitate durabilă și un confort pentru cetățeni.
Proiectul de cercetare, finanțat de programul strategic al Bucureștiului, urmărește inclusiv intervenții pilot precum regenerarea arborilor aflați în declin sau amenajarea unor grădini de ploaie și pajiști urbane, cu scopul de a transforma Parcul Tineretului într-un „laborator viu” pentru adaptarea orașului la criza climatică. Într-o perspectivă mai amplă, astfel de inițiative pot servi drept model pentru alte parcări și spații verzi ale capitalei, într-un efort comun de a transforma orașul într-un mediu mai prietenos și mai rezistent la provocările vremurilor.
Sursa: Buletin.de
