Conform Stiripesurse.ro: Europa de Vest se confruntă cu cel mai călduros început de vară din istorie, cu temperaturi record în lunile iunie și iulie, marcate de valuri de căldură repetate, secetă severă și incendii de vegetație devastatoare. Mările globale au atins, de asemenea, cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată pentru luna iulie, conform datelor publicate de Observatorul European al Schimbărilor Climatice (Copernicus).
Valuri de căldură și secetă generalizată
Perioada iunie-iulie a înregistrat o temperatură medie combinată de 21,62°C în Europa de Vest, depășind recordul anterior din 2022. Luna iunie a fost deja marcată de temperaturi record pentru regiune, iar iulie s-a clasat pe locul al doilea, cu o medie de 22,48°C, cu 2,53°C peste valorile normale. Europa de Vest, continentul care se încălzește cel mai rapid, a fost afectată de patru episoade de căldură extremă începând din mai, dintre care două doar în iulie.
Aceste fenomene au alimentat o secetă aproape generalizată în țări precum Franța, Spania, Germania și Regatul Unit. Nivelurile de umiditate ale solului au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu iulie 2022, o altă vară marcată de secetă gravă în regiune. Această situație demonstrează cum schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, unde căldura și seceta se alimentează reciproc.
Consecințele directe includ debite excepțional de scăzute ale fluviilor majore precum Sena, Rin și Dunăre. Aceste niveluri reduse au generat presiuni asupra aprovizionării cu apă, a irigațiilor, a ecosistemelor acvatice, a transportului fluvial și a producției de energie în mai multe țări.
Condițiile climatice au favorizat, de asemenea, o activitate excepțională a incendiilor forestiere în regiune, atât în ceea ce privește suprafața arsă, cât și emisiile de carbon. În Franța, aproximativ 42.000 de hectare au fost afectate de un incendiu major în Gironde, iar în Spania, 44.000 de hectare au ars în provincia Avila.
Oceanele lumii, la temperaturi record
În luna iulie, oceanele globale au atins temperaturi record pentru a doua lună consecutivă. Temperatura medie globală la suprafața mărilor a ajuns la 20,96°C, depășind precedentul record din 2023. Căldura oceanică a atins niveluri excepțional de ridicate în mare parte din Pacificul tropical, o zonă unde se preconizează o intensificare a ciclului climatic natural El Nino.
Directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice, Carlo Buontempo, a avertizat că omenirea nu a mai experimentat un astfel de climat în timpul vieții noastre și poate nici măcar de la apariția civilizației. La nivel mondial, iulie 2026 s-a egalat cu iulie 2024, devenind a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, depășită doar de iulie 2023.
În jurul Europei, apele din vestul Mării Mediterane și de pe litoralul Atlantic înregistrează temperaturi neobișnuit de ridicate, asociate cu episoade de caniculă marină. Fenomenul El Nino, care atinge de obicei apogeul la sfârșitul anului, eliberează căldura acumulată în ocean în atmosferă, determinând creșterea temperaturilor globale. Episodul anterior El Nino a contribuit la transformarea anilor 2023 și 2024 în cei mai calzi ani înregistrați.
Seceta extinsă observată în mai și iunie s-a intensificat luna trecută, cu precipitații și umiditate a solului excepțional de scăzute în mare parte din Europa de Vest. În regiunile afectate, precum Franța, Spania și anumite zone din Germania și Regatul Unit, debitele reduse ale râurilor au afectat aprovizionarea cu apă, irigațiile și producția de energie. Două centrale electrice pe cărbune din Polonia și singura centrală nucleară din Ungaria au fost nevoite să își reducă activitatea din cauza lipsei apei de răcire.
Căldura și seceta reprezintă amenințări majore pentru economia europeană. Estimările preliminare indică pierderi de 2 miliarde de euro pentru fermierii producători de cereale doar din cauza valului de căldură din iunie. Economiștii avertizează că daunele pe termen lung pot depăși pierderile imediate, în special dacă secetele persistă. Mega-seceta din perioada 2015-2018 a costat Europa 439 de miliarde de euro, potrivit unui studiu recent.
Aproximativ jumătate de milion de hectare au ars în Uniunea Europeană de la începutul anului, conform datelor Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere. Fenomenele de căldură, uscăciune și vânt au creat condiții favorabile dezvoltării mega-incendiilor forestiere, conform experților. Aceste condiții extreme, amplificate de poluarea generată de combustibilii fosili, ar putea deveni norma în câteva decenii dacă nu se iau măsuri de adaptare adecvate.
Sursa: Stiripesurse.ro
