Israelul intensifică prezența militară în sudul Libanului, în timp ce oficialii libanezi condamnă această escaladare ca fiind o încălcare gravă a suveranității naționale
În ciuda apelurilor internaționale pentru dezescaladare, armata israeliană continuă să își mărească prezența militară în sudul Libanului, unde se confruntă cu o reacție vehementă din partea oficialilor libanezi. În ultimele zile, miliarii israelieni au trimis noi divizii în zona de frontieră, accentuând tensiunile și agravând situația deja instabilă din regiune.
Prezența militară angajată și afirmațiile oficiale
Potrivit unui comunicat postat pe rețelele sociale, armata israeliană a anunțat că suplimentarea forțelor în sudul Libanului vizează extinderea unei zone de tampon, denumită „buffer zone”. Division 162 a fost trimisă pentru a se alătura altor două divizii, în scopul de a consolidara prezența și de a preveni „orice posibilă provocare”. Purtătorii de cuvânt ai armatei israeliene au menționat că această măsură face parte dintr-o strategie de a securiza granița în condițiile în care tensiunile escaladate din ultimele săptămâni au dus la un val de violențe fără precedent.
Această decizie a fost anunțată la o zi după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat public intenția de a crea un „larg tampon” în sudul Libanului, pentru a contracara amenințarea rachetelor provenind din partea grupului paramilitar libanez și a Hezbollah. Strategia aduce însă cu provocări serioase, iar comunitatea internațională a exprimat deja preocupare, avertizând că o extindere a ofensivei terestre poate avea consecințe umanitare dezastruoase.
Reacțiile oficialilor libanezi și poziția internațională
Nawaf Salam, premierul Libanului, a transmis, joi, un mesaj clar liderilor mondiali, semnalând că acțiunile Israelului „sunt o problemă extrem de gravă, ce amenință suveranitatea Libanului” și sunt în totală nezdruncinare cu normele internaționale și Carta ONU. Într-un apel telefonic cu secretarul general al ONU, Salam a subliniat că Libanul va depune plângeri oficiale pentru încălcarea dreptului internațional și a suveranității naționale, solicitând instituțiilor mondiale să își îndeplinească responsabilitățile.
Pe de altă parte, organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au condamnat ferm aceste acțiuni, catalogând bombardamentele și distrugerile din sudul Libanului drept „crime de război” și un exemplu al repetatei politici de violență împotriva civililor. Într-un mesaj pe rețeaua X, Amnesty a precizat că Israelul a comis deja pagube majore, distrugând poduri și locuințe, iar lumea trebuie să se opună unor astfel de încălcări fără precedent ale dreptului internațional.
Contradicții și conflicte pe teren
Hezbollah, grupul paramilitar care de ani de zile se opune Israelului, a reiterat, de asemenea, angajamentul de a lupta „fără limite” împotriva forțelor israeliene. Liderul acestui grup, Naim Qassem, a confirmat că cel puțin 45 de operațiuni militare au fost întreprinse în ultimele zile, inclusiv tiruri de rachete și drone asupra pozițiilor israeliene. În plus, Hezbollah a revendicat doborârea a două tancuri Merkava și a lansat atacuri asupra vehiculelor blindate israeliene, inclusiv în orașul de frontieră Deir Siryan.
Un incident recent a intervenit și în orașul de pe coastă Nahariya, unde un atac cu rachetă lansat de Hezbollah a provocat moartea unui civil și rănirea a 11 persoane. În reacție, armata israeliană a anunțat că un soldat a fost ucis în urma unui incident în sudul Libanului, ceea ce accentuează gravitatea situației.
De la război deschis la criza umanitară
Situația devine deosebit de critică pe teren, unde peste 1,2 milioane de oameni au fost deja forțați să își părăsească casele de la începutul lunii martie, conform datelor ONU. Civiliații sunt expuși riscurilor și suferinței din cauza bombardamentelor și a traficului de refugiați în creștere. În timp ce comunitatea internațională continuă să lanseze apeluri pentru încetarea violențelor, condițiile din Liban și Israel nu par să se îmbunătățească, ci din contră, se adâncesc.
Tensiunile din regiune merg înainte, iar peisajul politică și militar se conturează tot mai mult ca fiind o zonă de conflict iminent, cu riscuri de extindere. În timp ce liderii mondiali încearcă să medieze și să găsească soluții diplomatice, terenul cere o vigilentă deosebită, iar viețile celor implicați continuă să fie puse în pericol.
Sursa: Al Jazeera
