Iranul a revenit asupra deciziei de a redeschide Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală pentru comerțul global cu petrol și gaze, anunțând sâmbătă reluarea „controlului strict” asupra acesteia. Decizia a fost urmată de atacuri asupra a cel puțin trei nave comerciale care încercau să tranziteze strâmtoarea. Acțiunile Iranului au generat tensiuni suplimentare într-o regiune deja instabilă.
Tensiuni crescute în Strâmtoarea Ormuz
Gardienii Revoluției, forța militară ideologică a Iranului, au emis un avertisment clar: „Orice tentativă de apropiere de Strâmtoarea Ormuz va fi considerată o cooperare cu duşmanul și nava contravenientă va fi luată drept ţintă”. Această declarație a amplificat îngrijorările legate de siguranța navigării în zonă și a determinat o reacție imediată din partea președintelui american Donald Trump, care a denunțat acțiunile Iranului drept „şantaj”. Strâmtoarea Ormuz este o cale maritimă strategică, prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze.
Noua abordare a Iranului riscă să aibă un impact major asupra piețelor globale, mai ales în contextul în care acestea se pregăteau să reacționeze la o aparentă relaxare a tensiunilor. Schimbarea de poziție a Teheranului intervine într-un moment de delicate negocieri diplomatice menite să readucă Iranul și SUA la masa discuțiilor. Prima rundă de negocieri, desfășurată în aprilie la Islamabad, s-a încheiat fără rezultate concrete.
Eforturi diplomatice și divergențe persistente
Egiptul și Pakistanul lucrează intens pentru a facilita reluarea negocierilor. Cu toate acestea, declarațiile oficiale indică existența unor divergențe majore între cele două părți. Donald Trump a afirmat recent că Iranul ar fi acceptat să-și predea uraniul îmbogățit, o promisiune crucială pentru dezescaladarea conflictului, dar Teheranul a dezmințit această informație.
Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele puternicului parlament iranian, a subliniat că „suntem încă foarte departe de a încheia dezbaterea”. El a menționat progrese în negocieri, dar a evidențiat „numeroase divergențe și anumite puncte fundamentale” care rămân nerezolvate. Ghalibaf a subliniat, de asemenea, „lipsa de încredere” a Iranului în SUA, îndemnând Washingtonul să renunțe la abordări unilaterale în dialog. Reuniunea de la Islamabad a reprezentat un moment important, fiind cel mai înalt nivel de contact direct dintre cele două țări de la Revoluția Iraniană din 1979.
Sâmbătă seară, președintele parlamentului iranian a declarat totuși că „am făcut progrese în negocieri, dar rămân numeroase divergențe și anumite puncte fundamentale rămân în suspans”.
