Ioan-Aurel Pop respinge acuzațiile de “mașinațiune” în vederea obținerii unui nou mandat la Academia Română
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat joi că nu a orchestrat nicio “mașinațiune” pentru a obține un nou mandat în fruntea instituției. Într-un interviu acordat AGERPRES, Pop a precizat că a propus o limită de vârstă de 75 de ani pentru candidați, pentru a asigura o mai bună gestionare a conducerii academice. “Am introdus, dimpotrivă, limită de vârstă, iar eu garantez că nu voi candida din nou. Mi-am îndeplinit cele două mandate, care au fost suficiente pentru mine”, a afirmat acesta.
Punctul de vedere al președintelui
Pop a subliniat că opozanții modificării Legii Academiei Române ar putea avea intenția de a submina unirea cu Academia Republicii Moldova. “Cei care nu vor modificarea legii vor să saboteze unirea celor două academii”, a accentuat Președintele. Declarațiile sale vin pe fondul intensificării discuțiilor în Parlament despre propunerea legislativă care vizează actualizarea legilor de funcționare a Academiei Române.
Critici din partea societății civile
Senatorul USR, Ștefan Pălărie, a criticat anterior acest proiect legislativ, susținând că graba de adoptare a acestuia are un substrat ascuns, subliniind similitudini cu controversata Ordonanță 13. Parlamentarul a avertizat că, în cazul aprobării, ar putea exista riscuri legate de legalitatea anumitor acte. “Aceste fapte cu iz penal, care ar putea fi pedepsite prin închisoare, în cazul trecerii acestei legi, ar putea să fie șterse, evident, aplicându-se legea cea mai favorabilă în justiție”, a explicat Pălărie.
Susținerea inițiatorilor propunerii
Pe de altă parte, senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre inițiatorii proiectului de modificare a legii, a explicat că modificările sunt menite să asigure un cadru legal eficient pentru gestionarea patrimoniului Academiei Române, stipulând că “patrimoniul Academiei Române este un patrimoniu privat”. Cazanciuc a subliniat că actuala reglementare vizează o administrare mai eficientă a resurselor și a activităților academice, fiind esențială pentru viitorul Academiei.
În privința limitării numărului de mandate pentru președinte, senatorul a afirmat că decizia aparține membrilor Academiei, care au libertatea de a alege conducerea. “Președintele rămâne un mandat, două, trei, dacă membrii Academiei Române îl aleg. E pur și simplu un cadru care să permită Academiei să aibă proiecte pe termen lung”, a explicat Cazanciuc.
Colaborarea între Academii
Pe 30 decembrie 2025, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au semnat o declarație comună în care subliniază importanța identității naționale și dorința de unire a celor două foruri academice. “Identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească. Cele două Academii continuă să apere acest adevăr”, se arată în documentul comun.
Prin colaborarea dintre cele două instituții, se aspira la o integrare culturală și științifică care să depășească actualele diviziuni politice. Conducerea ambelor Academii consideră că unirea nu este doar un deziderat politic, ci și un proces cultural ce trebuie continuat. “Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care se va putea realiza întregirea politică a tuturor românilor”, a transmis Pop.
Debatele pe această temă vor continua în Spațiul public, într-un context în care Academia Română se confruntă cu provocări legislative ce vizează nu doar gestionarea internă, ci și rolul său în promovarea și apărarea identității naționale.
