Ioan-Aurel Pop își reafirmă intenția de a candida, provocând tensiuni în cadrul Academiei Române
Starea de tensiune se intensifică în cadrul Academiei Române, unde Ioan-Aurel Pop, președintele acestei instituții, a făcut recent declarații ce au stârnit controverse. În centrul dezbaterilor se află intenția de a susține încă o candidatură pentru un nou mandat, în ciuda discutabilăi modificări a regulamentului intern, care limitează vârsta și numărul de mandate ale conducătorilor academici.
Cine sunt adversarii și care este motivul principal al opoziției?
În cadrul unei conferințe de presă, profesorul universitar și istoric de renume, Ioan-Aurel Pop, a explica motivele pentru care intenționează să candideze din nou la conducerea Academiei Române. Potrivit lui, unele voci din cadrul instituției par să acționeze împotriva sa din motive politice, dar și din dorința de a bloca un proiect de unificare a celor două mari corporații academice: Academia Română și Academia Republicii Moldova.
„Cei care se împotrivesc modificării Legii Academiei ar viza sabotarea unirii între Academia Română și cea de la Chișinău”, a declarat Pop. Aceasta, mai spune el, nu reprezintă un simplu conflict intern, ci o tactică menită să împiedice avansarea unui proiect strategic, considerat vital pentru România și Republica Moldova. În viziunea sa, uniunea celor două academii ar întări cooperarea culturală, științifică și educațională între cele două state, dar și ar avea implicații simbolice și politice importante.
Regulamentul intern, o mutare aparent menită să limiteze candidaturile, dar interpretată ca un obstacol
Una dintre dispute majore ține de regulamentul intern recent adoptat de Academia Română, ce limitează vârsta pentru candidați la 75 de ani și impune un maximum de două mandate pentru aceiași lideri. Mulți constată însă, în aceste condiții, o încercare de a restricționa accesul la conducere pentru liderii în funcție, mai ales pentru cei cu experiență și recunoaștere internațională.
„Nu am făcut nicio mașinațiune ca să candidez din nou”, a spus Pop, explicând că a introdus, din contră, această limită de vârstă. „Cu această limită, nimeni nu poate candida mai mult decât de două ori.” Însă, în ciuda acestor măsuri, Ioan-Aurel Pop vrea să continue lupta pentru un mandat suplimentar, fapt ce a fost interpretat de unii ca o încercare de a-și menține influența asupra instituției.
Reacțiile din interior și perspectivele acestui conflict
Dincolo de declarațiile publice, reacțiile din mediul academic sunt împărțite. Unii colegi susțin inițiativele de reformare, considerând că regulile trebuie adaptate pentru a asigura transparența și responsabilitatea conducerii, alții însă consideră că în spatele acestor modificări se pot ascunde interese personale sau politice, menite să limiteze vacanțele de conducere.
De asemenea, în contextul actual geopolitic, Uniunea dintre cele două academii naționale românești și moldovene continuă să fie un subiect sensibil și vital pentru consolidarea identității culturale a românilor de peste Prut. Pentru susținătorii acestei idei, deseori, opoziția de la interior are, cel mai adesea, motivații politice sau legate de influențe externe.
În ultimele zile, discuțiile au escaladat, iar Ioan-Aurel Pop anunță că își va depune candidatura în ciuda adversităților. În același timp, apar și voci din interiorul instituției care solicită o reformă a modului de selecție, pentru a evita orice interpretări de tip politizat sau de blocaj.
Pe măsură ce tensiunile din cadrul Academiei Române continuă să se intensifice, rămâne de văzut dacă un acord va putea fi găsit pentru a păstra unitatea și valorile fundamentale ale acestei instituții. În orice caz, un lucru este clar: disputa va avea, cel puțin pentru moment, implicații directe asupra viitorului conducerii și direcției în care se va orienta cea mai veche și prestigioasă instituție academică din țară.
