Conform Observator: Creveți de apă dulce, o nouă specie invazivă în Lacul Razim
O nouă specie de creveți, originari din Asia, a invadat apele dulci ale României, în special Lacul Razim. Aceștia, ajunși inițial în crescătoriile de pe Nipru și apoi prin Delta Dunării, se înmulțesc rapid, punând presiune pe ecosistemul local. Pescarul Gabriel Tremurici descrie situația: ”Au explodat, nu că s-au înmulțit! Au explodat! Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Și vedeți sub coadă, e plin de icre”.
Acești creveți, care la prima vedere pot fi confundați cu cei de apă sărată, au început să fie capturați în momitoarele destinate racilor de pe Dunăre acum aproximativ cinci ani. Fenomenul de înmulțire rapidă este accentuat în perioadele caniculare. Adrian Bîlbă, doctor în științe, explică originea lor: ”E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”.
Impactul asupra speciilor locale și economie
Prezența masivă a acestor creveți de apă dulce, care preferă apele de suprafață, a dus la o scădere drastică a populațiilor de raci. ”Malul e plin de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții”, afirmă pescarul Grigore Fîrsa. Această situație ridică semne de întrebare și cu privire la siguranța consumului, precum și la impactul asupra peștelui autohton.
Biologii sunt preocupați de posibila competiție pentru resurse și de consumul de icre ale peștilor indigeni. Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, precizează: ”Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”.
În ciuda preocupărilor legate de mediu, unii văd potențial economic în noua specie. În Sarichioi, 100 de grame de creveți de apă dulce se vând deja cu 20 de lei, iar restaurantele din Delta Dunării au început să îi includă în meniurile lor. Primarul localității Sarichioi, Vitali-Cristian Finoghen, speră la o conviețuire: ”Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”.
Studii în curs pentru evaluarea riscurilor
Situația creveților invazivi în Lacul Razim este monitorizată atent de specialiști. Se desfășoară studii pentru a determina cu exactitate impactul asupra speciilor locale și a ecosistemului acvatic. Cercetările vizează atât comportamentul reproductiv al speciei, cât și relația sa cu alte organisme din mediu.
Biologii subliniază că orice specie care se înmulțește rapid și se extinde pe scară largă într-un ecosistem nou este considerată invazivă, putând perturba echilibrul existent. Studiile vor evalua dacă acești creveți reprezintă o amenințare pe termen lung pentru biodiversitatea zonei sau dacă o adaptare a ecosistemului va permite coexistența lor cu speciile autohtone. Până la finalizarea acestor cercetări, autoritățile locale și pescarii se confruntă cu o realitate nouă în apele românești.
Sursa: Observator
