Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai vulnerabile orașe din Europa în fața unui seism major, chiar dacă secolul al XX-lea a fost marcat de cutremurul devastator din 1977. În timp ce alte capitale europene au înțeles importanța consolidării infrastructurii pentru a gestiona riscurile naturale, capitala României se confruntă cu un pericol latent, care, dacă se materializează, ar putea avea consecințe catastrofale. La peste două decenii de la ultimul mare cutremur, stațiile de monitorizare și experții în seismologie avertizează: Bucureștiul nu este pregătit pentru o nouă replică.
Clădiri vechi și o vulnerabilitate acutizată
Mii de imobile din Capitală sunt considerate pericol public, fiind incluse în cea mai gravă clasă de risc seismic. Datele oficiale indică peste 400 de clădiri expertizate, dar specialiștii cred că realitatea este chiar mai sumbră. Estimările arată că între 2.000 și 3.000 de clădiri ar putea fi pe punctul de a se prăbuși în cazul unui cutremur de magnitudine mare, o situație care ar putea transforma bucureștenii în martori la o nouă tragedie, dacă nu se iau măsuri urgente.
După ce aproape 30 de clădiri au fost distruse în cutremurul din 1977, sunt încă în uz construcții vechi, multe dintre ele nereabilitate. Inginerul Matei Sumbasacu, fondatorul organizației Re Rise, explică această problemă: „Din acele 300 de clădiri problemă, au picat 30 în cutremurul din ’77, deci cam 10%. Acum clădirile problemă pe care le avem sunt undeva la 2.000, poate chiar 3.000. Putem vorbi de 200-300 de clădiri care ar pica.”
Riscul cutremurului din 1977, amplificat de condițiile actuale
Specialiștii avertizează că dacă în prezent s-ar produce un seism similar cu cel din ’77, pagubele ar putea fi de zece ori mai mari. Densitatea populației din ce în ce mai mare, blocurile vechi nesupuse consolidărilor și lipsa intervențiilor eficiente fac ca riscul să fie extrem de ridicat. Într-o astfel de situație, numărul de victime și pagubele materiale s-ar putea dubla sau chiar tripla.
Pentru București, pericolul nu mai rămâne teoretic. Mulți locuitori trăiesc zilnic în apropierea unor clădiri vechi și nesigure, iar în zonele degradate, bucăți de fațadă cad frecvent, punând în pericol viața trecătorilor. Un angajat al unei companii din zona veche a orașului regretă: „E un pericol public. Eu lucrez aici alături și au fost dăți când am trecut pe aici și au căzut bucăți. Zilnic cad bucăți. Lucrez de 5 ani aici și nu s-au făcut niciodată reparații. În urmă cu vreo 10 ani a căzut clădirea din capăt.”
Lucrări de consolidare insuficiente și lipsa de acțiune
Din păcate, eforturile de consolidare sunt extrem de lente și insuficiente pentru a securiza orașul. În prezent, doar 14 șantiere de consolidare funcționează în diferite zone ale Capitalei, majoritatea în centru, iar autoritățile estimează că până la sfârșitul anului acestea vor fi finalizate doar în cazul a șapte dintre ele. În anul următor, alte 15 proiecte pot fi demarate, beneficiind de finanțare din fonduri naționale și europene, pentru a reduce pericolul.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, susține că statul român face eforturi pentru a încuraja proprietarii să își consolideze clădirile: „Bucureștiul, în primul rând, trebuie să acceseze mai mult. Statul român nu mai cere cetățenilor banii înapoi. Dacă în termen de 25 de ani înstrăinezi acel imobil, atunci proporțional va trebui să plătești înapoi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, se consideră investiția statului în siguranța cetățeanului.”
Un bilanț al pasivității și un apel la acțiune urgentă
De aproape trei decenii, consolidările rapide lipsesc din peisajul Bucureștiului. În ultimii 30 de ani, doar aproximativ 1% din clădirile cu risc seismic au fost consolidate, ceea ce evidențiază o problemă acută de politică publică și preocupare pentru siguranța cetățenilor. Specialiștii atrag atenția că reducerea pericolului seismic în Capitală nu mai este doar o chestiune administrativă, ci o urgență națională, ce necesită implicare urgentă și planificare pe termen lung.
Pe măsură ce tehnologia și resursele devin tot mai accesibile, întrebarea rămâne: când vom vedea cu adevărat rezultate în consolidarea clădirilor vechi și reducerea riscului? Răspunsul depinde nu doar de alociile bugetare, ci și de voința politică și responsabilitatea comunității. Pentru bucureșteni, începutul unei adevărate strategii de siguranță se poate transforma, în sfârșit, într-o prioritate națională.
