Premierul Ilie Bolojan afirmă că discuțiile despre acordul UE-Mercosur ar fi meritat să fie abordate în coaliție, dar logistica de final de an a făcut dificilă coordonarea tuturor liderilor
Discuțiile cu privire la acordul economic între Uniunea Europeană și Blocul Mercosur continuă să fie în centrul atenției politice din România, mai ales în contextul în care tensiunile legate de avantajele și riscurile acordului se intensifică atât la nivel european, cât și național. Recent, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța unui dialog mai complet în cadrul coaliției de guvernare înainte de a ajunge la decizii definitive, dar a recunoscut dificultățile specifice perioadei de final de an.
Discuții mai ample ar fi fost dorite, dar lipsa liderilor a complicat procesul
Invitat la RFI România, Ilie Bolojan a afirmat că, fiind un subiect de o importanță strategică pentru economia României, ar fi fost de dorit ca toate formațiunile politice din coaliție să aibă ocazia să discute și să-și exprime punctele de vedere. “E de acord că ar fi fost bine ca subiectul acordului UE-Mercosur să fi fost discutat în coaliție,” a declarat premierul. Însă, contextul perioadei de final de an, marcat de plecarea în concedii și de aglomerația de evenimente, a făcut ca această coordonare să devină dificilă.
Contextul negocierilor și a controversei din România
Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, semnat în luna iunie 2019 de către Bruxelles și principalele state sud-americane precum Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, a fost de fiecare dată un subiect delicat pentru România. În special, partea română și alte state din Europa de Est și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra industriei locale, mediului și standardelor de protecție socială.
Deși în teorie acordul vizează reducerea tarifelor tarifelor vamale și stimularea schimburilor comerciale, în practică, până în prezent, dezbaterile ridică întrebări cu privire la beneficiile reale pentru economia românească, mai ales în domenii precum agricultura și industria auto. În ultimii ani, opoziția față de semnarea acordului a fost alimentată de diferențele de nivel de dezvoltare și de protecția mediului, fiind un subiect de dezbatere în cadrul Parlamentului și al mass-media.
Perioada de final de an afectează deciziile și dezbaterile politice
Președintele și premierul, precum și liderii partidelor, sunt adesea plecați sau ocupați cu alte întâlniri, ceea ce face ca discuțiile strategice pe teme importante, precum acordul UE-Mercosur, să fie amânate sau abordate superficial. În cazul actual, Ilie Bolojan a punctat că această perioadă dificilă a anului a fost un obstacol în atingerea unui consens amplu în interiorul coaliției de guvernare.
El a menționat că, deși oficial nu a fost o poziție finală adoptată în privința acordului, este clar că discuțiile vor continua în perioada următoare, odată ce se va relua activitatea politică la nivel național și european. În același timp, liderii formulatează poziții diferite față de acord, iar unele partide din opoziție solicită renegocierea sau chiar respingerea sa, din motive ce țin atât de protejarea industriei locale, cât și de preocupările ecologice.
Ce urmează pentru România în privința acordului UE-Mercosur
Analistii politici consideră că, în ciuda dificultăților administrative din această perioadă, decizia finală privind acordul va fi influențată de multiple aspecte. În primul rând, de evoluțiile din piața europeană și de poziția oficială a Comisiei Europene, dar și de reacțiile din mediul de afaceri și din societatea civilă.
Este de așteptat ca, în lunile următoare, clasa politică română să reia dezbaterile, având în vedere interesul pentru protejarea industriei locale și pentru menținerea unei poziții echilibrate în relațiile internaționale. Până atunci, însă, politica de conjunctură și programul încărcat de sfârșit de an vor rămâne factori de amânare a unor decizii clare.
În ansamblu, cea mai recentă declarație a premierului Bolojan reflectă o atenție sporită pentru importanța unor dezbateri destul de ample și inclusiv pentru posibilitatea de a se reveni asupra unor poziții, odată ce condițiile politice și administrative vor permite o analiză mai detaliată, în anticiparea unor decizii majore pentru economia și relațiile externe ale României.
