Bucureștenii și ilfovenii au recuperat în 2025 peste 94 de milioane de euro prin Sistemul Garanție-Returnare, un program menit să stimuleze reciclarea ambalajelor și să crească responsabilitatea consumatorilor. Este un rezultat remarcabil pentru un sistem aproape de maturitate, ce reflectă o implicare tot mai largă a populației în protejarea mediului, dar și o creștere a încrederii în funcționarea mecanismului de colectare și returnare.
Recuperări în creștere și diferențe regionale semnificative
În acest an, cetățenii din București și Ilfov au returnat peste 959 de milioane de ambalaje, în valoare de peste 94 de milioane de euro. Din această sumă, Bucureștiul contribuie majoritar, cu aproape 70 de milioane de euro returnate, în timp ce Ilfov a înregistrat în jur de 24 de milioane. La nivelul fiecărui locuitor, ilfovenii au reușit să recupereze, în medie, 44 de euro, față de 40 de euro în București, indicând o implicare mai intensă în recuperarea ambalajelor.
Diferențele regionale și sectoriale sunt vizibile și relevante: Sectorul 3 al Capitalei a avut cele mai mari sume recuperate, aproape 14 milioane de euro, urmat de Sectorul 6 și Sectorul 4, în timp ce Sectorul 5 rămâne la coadă, cu puțin peste 7,6 milioane de euro. Această diferență de peste 6,25 milioane de euro între cele mai performante și cele mai slabe sectoare reflectă variațiile în comportamentul de consum și în gradul de implicare al locuitorilor.
Tipurile de ambalaje și generarea de deșeuri în creștere
Cel mai mult au fost returnate sticle din sticlă, cu aproape 44.000 de tone, fiind urmate de plastic, cu peste 13.100 de tone, și de metal, cu circa 2.300 de tone. În total, bucureștenii și ilfovenii au returnat peste 59.000 de tone de ambalaje din plastic doar în capitală, iar populația județului Ilfov a gestionat în jur de 134 de milioane de astfel de recipiente.
Deși volumul total de ambalaje din plastic recuperate în Ilfov este aproape de trei ori mai mare decât cel din București, raportarea pe cap de locuitor indică o realitate diferită: în județ, circa 247 de PET-uri au fost returnate per persoană, față de 226 în Capitală. Acest fapt se explică, în parte, prin consumul crescut de apă îmbuteliată în zonele cu rețea publică deficitară sau lipsă, precum și de bidoanele de 5 și 10 litri, care nu sunt acceptate de aparatele de reciclare și ajung direct la firmele de salubrizare.
Impactul sistemului la nivel național și perspectivele viitoare
La nivel național, sistemul a atins un record impresionant în 2025, cu peste 5,2 miliarde de ambalaje returnate și o rată de colectare de 83%. Aceasta înseamnă că românii au recuperat în total peste 510 milioane de euro, un semn clar al creșterii responsabilității civice și a încrederii în mecanismul de reciclare.
Implicațiile acestor cifre sunt consistente cu direcția în care evoluează politica de mediu a țării, dar și cu tendința de a integra tot mai mult sistemele de colectare a deșeurilor reciclabile în viața de zi cu zi. În perioada următoare, se observă o continuare a creșterii gradului de adoptare și eficiență, ce vor contribui la reducerea amprentelor ecologice și la promovarea unui comportament mai sustenabil.
Acest sistem, dacă va fi gestionat și amplificat corespunzător, poate deveni un exemplu pentru alte țări din regiune, motivând populația să devină parte activă în protejarea mediului, nu doar pentru recompense financiare, ci și pentru un viitor mai curat și mai sănătos. În fața provocărilor globale legate de schimbările climatice și de epuizarea resurselor, un sistem de reciclare robust și acceptat de toți poate juca un rol esențial în tranziția spre o societate mai responsabilă și mai conștientă.
