Bragadiru se îndreaptă spre interzicerea sălilor de jocuri de noroc Orașul Bragadiru pare să urmeze exemplul altor localități din România în încercarea de a limita influența jocurilor de noroc asupra comunității

Bragadiru se îndreaptă spre interzicerea sălilor de jocuri de noroc

Orașul Bragadiru pare să urmeze exemplul altor localități din România în încercarea de a limita influența jocurilor de noroc asupra comunității. Potrivit unui proiect de hotărâre ce urmează să fie votat joi, 26 martie, în ședința Consiliului Local, toate satele de jocuri de noroc, casinouri, agenții de pariuri, săli de bingo sau cluburi de poker vor fi interzise pe teritoriul orașului. Aceasta vine în contextul unei tendințe naționale de reglementare mai strictă a industriei jocurilor de noroc, dar și ca răspuns la preocupările legate de impactul social al acestor activități.

Proiectele, inițiate de consilieri locali din partidele PNL, PMP și USR, nu aduc schimbări radicale, dar conform celor propuse, autoritățile locale vor înceta orice autorizare pentru astfel de activități. Practic, orice solicitare pentru a deschide o sală de jocuri sau un cazinou nu va mai fi aprobată, iar cele existente vor fi obligate să își înceteze activitatea. „Cererile depuse pentru obținerea autorizației locale de funcționare vor fi respinse ca inadmisibile, cu motivarea bazată pe noua hotărâre”, se menționează în proiect.

Pentru operatorii care deja dețin autorizații emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), restricțiile nu vor fi aplicate imediat. Aceștia vor putea continua activitatea până la expirarea licenței, dar ulterior nu vor mai putea menține unitățile în Bragadiru. În cazul inițiativei susținute de PMP, termenul limită pentru oprirea activităților este de 60 de zile, în timp ce USR și PNL propun o oprire imediată odată cu adoptarea hotărârii. Aceasta vorbește despre o voință clară de a reduce prezența acestor centre de jocuri în spațiul public, bazată și pe prevederi ale unei ordonanțe recente a Guvernului Bolojan, care conferă autorităților locale un mai mare control asupra autorizărilor.

Impact local și modele de bune practici în sector

Decizia de a restricționa astfel accesul la jocuri de noroc nu este una singulară în București. În Sectorul 3, de exemplu, o hotărâre adoptată pe 11 martie a interzis deja funcționarea sălilor de păcănele, activitate justificată de inițiatori ca un pas pentru „reducerea riscului” pentru locuitorii din zonele respective. Aceste măsuri au stârnit interesul altor primării, iar în capitală există deja un proiect de hotărâre depus pentru interzicerea jocurilor de noroc de pe la parterul blocurilor, la nivelul Consiliului General al Municipiului București.

În timp ce parlamentarismul local înaintează cu măsuri restrictive, dezbaterile continuă și în rândul specialiștilor. Criminologul Vlad Zaha atrage atenția asupra faptului că interdicțiile totale nu sunt întotdeauna soluția ideală. El declară într-un interviu că “interdicțiile totale nu reduc neapărat criminalitatea și pot muta fenomenul în online sau în zona clandestină”. Potrivit acestuia, „cel mai mare organizator de jocuri de noroc din România are deja venituri de peste trei ori mai mari în online decât în spațiile fizice”, ceea ce indică faptul că legislația trebuie să fie mai sofisticată și să includă măsuri de prevenție, controale și suport pentru jucători.

Mutarea activităților de jocuri de noroc în mediul online și în subsolurile clădirilor, susține Zaha, rămâne o realitate existențială, indiferent de măsurile de restricție. El avertizează că o interdicție totală, dacă nu este susținută de o strategie de prevenție și suport pentru jucători, va duce doar la mutarea problemelor în alta parte, în zone mai clandestine.

Pe de altă parte, inițiativele locale continuă să se extindă ca parte a unei abordări mai vaste de reducere a impactului social al jocurilor de noroc. La nivel național, aceste măsuri sunt intens dezbătute, iar opinia publică pare tot mai favorabilă limitărilor, în special pentru zonele cu probleme sociale bine definite. În timp ce autoritățile caută echilibrul între libertatea economică și protecția socială, perspectivele pentru următoarea perioadă sugerează că interdicțiile totale nu vor fi soluția finală, ci doar unul dintre pașii în cadrul unei politici mai complexe.