Conform Buletin.de: Primăriile bogate, în special cele din județul Ilfov și din București, se confruntă cu o incapacitate alarmantă de a finaliza investiții sau de a gestiona eficient achizițiile publice, în ciuda încasărilor de zeci de milioane de euro din taxe locale și cote defalcate din impozitul pe venit. Această concluzie dură este prezentată în capitolul al patrulea al raportului „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, publicat pe 29 octombrie 2026 de organizația Funky Citizens.
Noul Guvern Niculescu, instalat pe 20 octombrie 2026, a repus pe agenda publică discuția despre comasarea voluntară a peste 400 de comune. Cu toate acestea, datele din execuțiile bugetare și din sistemul electronic de achiziții publice dezvăluie un decalaj major între bogăția contabilă a unor localități din Ilfov și București și capacitatea lor reală de a livra proiecte publice.
Primării bogate, dar incapabile să gestioneze banii
Studiul analizează fluxurile financiare din conturile unităților administrativ-teritoriale și competența aparatului administrativ din primării. Pentru a cuantifica această discrepanță, cercetătorii au dezvoltat Indicele de Capacitate Administrativă (ICA), calculat pe baza datelor publice din anii 2023-2025 pentru toate cele 3.180 de unități administrativ-teritoriale din România.
Metodologia raportului subliniază că viabilitatea financiară, adică acoperirea cheltuielilor de funcționare din venituri proprii, nu garantează automat capacitatea administrativă. O primărie cu venituri proprii ridicate poate fi incapabilă să finalizeze proiecte sau să atragă fonduri europene. Acest indice este esențial pentru a evalua fezabilitatea oricărei propuneri de reorganizare teritorială înainte ca deciziile politice să schimbe harta administrativă.
„Orice scenariu de reorganizare teritorială pune aceeași întrebare, chiar dacă nu o spune: cine duce greul? Un cluster are nevoie de un centru care să poată strânge proiecte, să plătească furnizori și să gestioneze bani europeni și bani de la buget pentru mai multe localități decât cele pe care le gestionează azi. Dacă centrul nu poate, harta arată bine pe hârtie și nu funcționează”, explică experții.
Iluzia prosperității în ilfov
Aplicarea Indicelui de Capacitate Administrativă în județul Ilfov șterge, parțial, mitul unei zone exclusiv bogate. Deși Ilfovul are cea mai mare pondere de comune din România care își acoperă cheltuielile de funcționare din venituri proprii (37,5% în 2025), restul de 62,5% dintre comunele ilfovene nu îndeplinesc nici măcar această condiție de bază a autonomiei financiare.
Dintre cele opt orașe din județ, doar Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila s-au menținut constant în grupul orașelor care și-au acoperit funcționarea curentă din resurse proprii între 2018 și 2025. Orașele Bragadiru, Pantelimon, Buftea și Măgurele au fluctuat sub acest prag, în ciuda expansiunii imobiliare accelerate.
Chiar și acolo unde bugetele locale din Ilfov încasează sume considerabile, capacitatea administrativă nu este garantată. Comuna Chiajna, de exemplu, a înregistrat venituri proprii de aproximativ 25,5 milioane de euro în 2025, dar a cheltuit 2,2 milioane de euro pe salarii, adică circa 52 de euro pe cap de locuitor. În contrast, orașele Voluntari și Otopeni au încasat peste 1.200 de euro pe locuitor, cu costuri salariale sub 400 de euro pe cap de locuitor.
Cauza principală a acestei situații pare a fi lipsa specialiștilor în aparatele primăriilor, acestea fiind suprasolicitate cu personal fără atribuții tehnice. Datele Curții de Conturi, citate în raport, arată că la nivel național, doar o comună din zece are un auditor intern, doar patru din zece au un arhitect-șef, iar primăriile comunale recuperează doar 57% din veniturile pe care ar trebui să le colecteze. „Nu poți cere unei primării fără arhitect să planifice, fără om de achiziții să cumpere și fără auditor să verifice și apoi să te miri că proiectele întârzie”, avertizează autorii studiului.
Bucureștiul și Ilfovul: Dincolo de simpla comasare
Experții Funky Citizens avertizează că alegerea centrului unui cluster administrativ nu trebuie să se bazeze exclusiv pe cifre contabile, ci pe fluxurile zilnice ale locuitorilor. „Centrul unui cluster nu e UAT-ul cu cifrele cele mai bune, ci locul înspre care graviteză deja oamenii: naveta, serviciile, accesul și, cu pondere mică, populația”, explică aceștia. Dacă acest centru nu poate gestiona investiții sau achiziții competitive, un cluster riscă să primească un „verdict galben”, implicând necesitatea unui sprijin de tranziție în cazul unei comasări.
Municipiul București și cele șase sectoare administrative trec testul de viabilitate financiară, acoperindu-și cheltuielile din venituri proprii pe parcursul ultimului deceniu. Problema polului București-Ilfov nu poate fi rezolvată prin simpla alăturare a unei comune sărace de la periferie cu o comună bogată din apropiere.
Pentru o zonă metropolitană unde zeci de mii de oameni fac naveta zilnic între Ilfov și Capitală, raportul Funky Citizens impune o arhitectură administrativă integrată. „Un pol regional cu douăzeci de comune în coroană are nevoie de un nivel de guvernare al zonei (planificare comună, o autoritate de transport, buget și finanțare), nu doar de o hartă cu granițe mutate”, susțin cercetătorii.
Fără o structură comună de comandă, capabilă să gestioneze proiecte majore și licitații transparente, Bucureștiul și Ilfovul riscă să piardă finanțări esențiale pentru infrastructură din cele 60,2 miliarde de euro alocate Planului Național și Regional 2028-2034 al Uniunii Europene.
Sursa: Buletin.de