Conform Descopera: Practica înmormântării în locuință, mai răspândită decât se credea
Un nou studiu arheologic sugerează că obiceiul înmormântării membrilor familiei în interiorul locuinței sau în imediata apropiere a acesteia a fost mult mai comun în trecut decât se credea inițial. Cercetarea condusă de arheologul SABINA CVEČEK de la Field Museum din Chicago pune sub semnul întrebării teoriile anterioare care asociaseră această practică doar anumitor comunități sedentare.
Actual, în multe culturi, în special în cele occidentale, înmormântarea în casă sau în curte este rară. Totuși, dovezi arheologice și istorice indică o răspândire mult mai largă a acestui obicei în diverse regiuni ale lumii. Pentru a înțelege motivele dispariției sale, cercetătorii au analizat atât date etnografice, cât și descoperiri arheologice.
Ipoteze infirmate și factori contributivi
Inițial, studiul a examinat informații despre 53 de comunități, unde doar 21% practicau înmormântarea rezidențială. Ulterior, analiza a 42 de situri arheologice a dezvăluit o imagine diferită: aproximativ 43% dintre comunitățile investigate își îngropau rudele în interiorul sau în apropierea caselor. Rezultatele sugerează că locuința era privită nu doar ca un spațiu al celor vii, ci și ca un loc al memoriei, al identității și al legăturii cu strămoșii.
Studiul a infirmat și ipoteza că doar comunitățile sedentare erau predispuse la acest tip de înmormântare. Nu s-a găsit o legătură clară între mobilitatea socială și acest obicei funerar. Cercetătorii suspectează că factori precum colonizarea și răspândirea religiilor organizate au jucat un rol important în dispariția înmormântărilor rezidențiale, înlocuind treptat tradițiile locale cu practica utilizării cimitirelor, așa cum se întâmplă în multe regiuni ale lumii.
Schimbări culturale și misterele funerare
Un exemplu relevant este cel al populației indigene GUNA din Panama și Columbia. Antropologii au documentat în 1947 că aceștia își îngropau morții în interiorul locuințelor, uneori cu ofrande. Astăzi, comunitățile GUNA folosesc cimitire situate în afara așezărilor, o schimbare atribuită influenței colonizării și a creștinismului.
Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că nu toate transformările pot fi explicate prin colonizare. Dovezile arheologice din anumite regiuni arată că renunțarea la înmormântările în locuință a început cu mult înainte de perioada colonială, indicând existența altor factori necunoscuți. Astfel, motivele exacte pentru care societățile și-au modificat practicile funerare rămân, în mare parte, un mister. Studiul a fost publicat în revista American Antiquity.
Sursa: Descopera
