Ziua Culturii Naționale, marcată în centrul Bucureștiului și peste hotare, prin evenimente care sărbătoresc identitatea și tradițiile românești
Pe 15 ianuarie, România celebrează Ziua Culturii Naționale, un moment dedicat valorilor culturale, literare și artistice care definesc identitatea națională. În acest an, evenimentele dedicate acestei zile au cuprins atât spectacole și expoziții în Capitală, cât și proiecte organizate în afara țării, reflectând bogăția și diversitatea patrimoniului cultural românesc.
Opera Națională din București – un regal artistic pentru Ziua Culturii Naționale
Pentru a marca acest eveniment, de la ora 19:00, Opera Națională București găzduiește un spectacol special, deschis publicului și pasionaților de muzică de înaltă tenacitate. În cadrul evenimentului, pe scenă vor urca atât Orchestra Metropolitană București, cât și artiști de renume internațional, precum Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și violonistul Alexandru Tomescu.
Această seară festivă face parte dintr-un amplu program menit să pună în valoare moștenirea artistică românească și să promoveze valorile culturale locale pe scena internațională. Evenimentul de la Opera Națională deschide astfel seria de activități organizate în cadrul „Calendarului Artelor,” inițiativă lansată de Institutul Cultural Român anul trecut, pentru a celebra și promova cultura română peste hotare pe parcursul întregii luni ianuarie.
Expoziția „București: hărți în mișcare” – o călătorie vizuală în evoluția orașului
În paralel, în Capitală și în Madrid, unde România are o reprezentanță culturală activă, a fost vernisată expoziția „București: hărți în mișcare.” La eveniment au fost prezenți Adrian Majuru, Director General al Muzeului Municipiului București, și Dan Pîrvulescu, director al aceluiași muzeu, care au explicat contextul în care a fost realizată această reflectare vizuală a istoriei urbane a Bucureștiului.
Expoziția propune o călătorie în timp, de la momentul în care orașul modernizase începutul secolului al XX-lea, și până în prezent. Materialele documentare și fotografiile semnate de Dragoș Asaftei surprind cu acuratețe schimbările și tensiunile care au marcat identitatea orașului de-a lungul decadelor: „Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care se încăpățâna să dăinuie și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”, menționează curatorii expoziției.
O parte importantă a acesteia o reprezintă fotografia, cu imagini din epoca Belle Époque, dar și din traiul urban actual, ilustrând atât memoria trecutului, cât și pulsul vibrant al orașului de astăzi. Vizitatorii pot admira aceste exponate până pe 5 februarie 2026, zilnic, între orele 10:00 și 20:00, accesul fiind gratuit.
Modernizarea Bucureștiului și continuitatea identitară
Procesul de modernizare al capitalei a început încă din secolul al XIX-lea, fiind impulsionat de primarii influenți precum Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Mihail I. Cantacuzino, care au contribuit la transformarea orașului într-un centru urban european. În perioada interbelică, mandatul primarului Dem I. Dobrescu și manifestarea „Luna Bucureștilor” au consolidat identitatea culturală a orașului, reflectată și în fotografiile ce surprind atmosfera și monumentalitatea edificiilor simbol ale Capitalei.
Privind către prezent, aceste imagini rămân relevante, ilustrând atât trecutul, cât și dinamismul specific orașului modern, viu și în continuă schimbare. Bucureștiul nu și-a pierdut niciodată caracterul de oraș în continuă evoluție, păstrându-și însă spiritul distinctiv în mijlocul modernizării.
Tendințe și perspective de viitor
Proiectele culturale legate de Ziua Culturii Naționale continuă să fie un pilon important pentru promovarea identității și patrimoniului românesc, fie că este vorba de manifestări în țară sau în diaspora. În timp ce expozițiile și spectacolele aduc la lumină istoria și actualitatea, ele contribuie la construirea unui dialog între trecut și prezent, făcând ca moștenirea culturală să fie vie și relevantă pentru noile generații.
Pe măsură ce evenimentele continuă și pandemia își pierde din impact, se conturează o perspectivă optimistă asupra recuperării și consolidării identității culturale romanesti, atât în interiorul, cât și în afara granițelor țării. Sărbătoarea Ziului Culturii Naționale devine, astfel, un catalizator pentru un nou val de apreciere și promovare a valorilor care ne definesc ca popor.
