Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările legislative recente, care vizează procedura de cameră preliminară din Codul de procedură penală. Decizia a fost luată în urma unei ședințe a Secțiilor Unite, convocată de președinta ICCJ, Lia Savonea.
Contestații privind procedura accelerată
Modificările legislative introduse de Parlament includ o procedură accelerată pentru faza de cameră preliminară, aspect contestat de ICCJ. Noua lege prevede că această etapă a procesului penal trebuie să se încheie în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului la instanță. Pentru a respecta acest termen, judecătorii ar urma să stabilească termene succesive, iar părțile nu ar mai fi citate după primul termen, fiind responsabile de urmărirea evoluției dosarului.
ICCJ susține că aceste prevederi încalcă principii constituționale importante. Instanța supremă consideră că noile reglementări afectează coerența procedurii penale și lezează drepturile procesuale ale părților.
În sesizarea trimisă CCR, ICCJ invocă încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la legalitate, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției. Instanța supremă argumentează că aceste modificări legislative nu respectă principiile constituționale fundamentale.
Critici privind reunirea și disjungerea cauzelor
Unul dintre aspectele criticate de ICCJ se referă la posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor chiar din faza de cameră preliminară. Judecătorii susțin că noua reglementare nu este corelată cu structura actuală a procesului penal și ar obliga judecătorul de cameră preliminară să analizeze, indirect, fondul cauzei, deși atribuțiile sale sunt limitate la verificarea legalității urmăririi penale.
ICCJ avertizează că pot apărea dificultăți practice semnificative. Instanța supremă evidențiază posibile probleme legate de restituirea cauzelor la parchet, separarea dosarelor reunite sau evitarea unor soluții contradictorii. Aceste complicații pot afecta buna desfășurare a proceselor penale.
Îngrijorări legate de lipsa citării ulterioare
O altă problemă majoră semnalată de ICCJ este eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare din camera preliminară. Conform noii legi, după primul termen, părțile și persoanele vătămate trebuie să urmărească singure evoluția dosarului, fără a mai primi citații.
ICCJ consideră că această măsură este imprecisă și afectează dreptul la apărare și accesul efectiv la justiție. Instanța supremă subliniază că această prevedere poate crea dificultăți, în special pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi deținuții, persoanele în vârstă sau cei fără acces la internet.
În plus, ICCJ contestă prevederea care acordă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară. Instanța supremă consideră că această soluție contrazice jurisprudența CCR și limitează posibilitatea instanței de fond de a analiza legalitatea probelor.
Decizia ICCJ de a sesiza CCR va fi analizată de Curtea Constituțională a României înainte ca legea să fie promulgată.
Sursa: Digi24
