Iarna se transformă radical: Viscolele și zăpada dispar din peisajul românesc
Iarna în România, un anotimp obișnuit cu viscole puternice și ninsori abundente, devine din ce în ce mai rar. Sorin Cheval, cercetător la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a declarat pentru HotNews.ro că „iarna este cea mai schimbată”, subliniind că frecvența viscolelor a scăzut dramatic în ultimii ani. În timp ce odinioară Câmpia Română era gazda mai multor viscole pe an, acum aceste fenomene sunt practic inexistente, iar zăpada, o caracteristică a acestui anotimp, este din ce în ce mai rară.
„Viscolul era pe vremuri un fenomen comun, erau două-trei viscole importante în fiecare an. În prezent, media tinde spre zero”, a afirmat Cheval. Această schimbare aduce cu sine o nesiguranță climatică, iar și stratul de zăpadă din București, care a atins 48 cm anul trecut, a fost considerat un eveniment excepțional.
Meteorologia românească în vremuri de schimbare
Cercetătorul ANM a explicat că circulația aerului și schimbările climatice globale sunt principalele cauze ale acestei transformări. „Cicloni mediteraneeni ajung din ce în ce mai des în România, aducând ploi, dar anticiclonul siberian, care aducea temperaturi scăzute, nu mai apare atât de frecvent.” Această dinamică climatică se traduce prin ierni mai calde și lipsite de zăpadă.
Datele arată că cea mai caldă iarnă din istoria României a fost în sezonul rece 2023-2024, cu o medie de 3,8 °C, depășind-o pe cea din 2022-2023. În contrast, iernile înghețate de altădată, precum cele din 1954 și 1985, ne oferă o imagine a schimbărilor drastice ce au avut loc în climă. Atunci, stratul de zăpadă depășea 150 cm, iar condițiile erau extreme.
O vară lungă și călduroasă, din primăvară până în toamnă
Pe lângă dispariția viscolelor, meteorologii observă o tendință îngrijorătoare a valurilor de căldură. Sorin Cheval a precizat că acestea încep să apară mai devreme, chiar din aprilie, și să dureze până în luna octombrie. De exemplu, în anul 2023, au fost temperaturi de peste 35 °C în data de 21 octombrie, iar pe 15 aprilie 2024 s-au înregistrat aproape 34 °C.
Această evoluție climatică nu se oprește aici. „Este un tipar periculos. Chiar dacă unora li se pare că iarna este rece în anumite momente, tendința generală este de încălzire,” a subliniat Cheval, referindu-se la complexitatea schimbărilor climatice, care includ chiar și ninsori tardive.
Implicațiile schimbărilor climatice asupra societății
Aceste modificări ale vremii nu afectează doar mediul înconjurător, ci pot avea și consecințe sociale semnificative. O lună de vară în plus, în special cu nopți tropicale, va determina un stil de viață mai stresant și dificultăți în gestionarea resurselor de apă și energie. Sorin Cheval indică o altă tendință îngrijorătoare: urbanizarea intensă care contribuie la creșterea temperaturilor, fenomen cunoscut sub numele de „insula de căldură urbană”.
Cu toate acestea, cercetătorul evită să spună că anotimpurile vor dispărea complet, notând că suntem într-o tranziție care afectează doar anumite aspecte ale vremii. „Nu suntem acolo, dar trebuie să ne adaptăm la aceste schimbări,” a conchis el, subliniind importanța unei conștientizări mai mari în ceea ce privește problemele climatice cu care ne confruntăm.
Iarna, odată plină de momente de poveste, se transformă într-o priveliște care ne provoacă să reflecționăm asupra viitorului și a modului în care ne raportăm la natura în continuă schimbare.
