Ioan Kalinderu, o figură remarcabilă a României secolului al XIX-lea, rămâne un personaj controversat, a cărui ascensiune fulminantă a stârnit numeroase întrebări. Deși a ocupat funcții cheie, inclusiv cea de administrator al Domeniilor Regale și președinte al Academiei Române, competențele sale au fost adesea puse la îndoială. Criticii vremii se întrebau cum a reușit Kalinderu să devină „omul cel mai influent din România”.
Ioan Kalinderu s-a născut la București în 1840, într-o familie înstărită. Tatăl său, Lazăr Kalenderoglu, a fost un bancher influent. Fiind student la Drept în Paris, Kalinderu a obținut doctoratul. Revenit în țară, a ocupat funcția de judecător, devenind primul președinte al Tribunalului București. Ulterior, a avansat la Curtea de Casație și a fost folosit ca expert în redactarea unor contracte de concesiune.
Ascensiunea printre scandaluri
Numele lui Kalinderu a fost asociat cu „Afacerea Strousberg”, un scandal financiar major. Implicarea sa în acest caz nu i-a afectat cariera, ci, dimpotrivă, i-a deschis calea spre funcții importante. Constantin Argetoianu a fost unul dintre criticii săi acerbi, descriindu-l pe Kalinderu drept un personaj antipatic și lipsit de valoare. Argetoianu se întreba cum a putut un astfel de om să devină apropiat al Regelui Carol I.
Argetoianu a menționat diploma de doctorat a lui Kalinderu, sugerând că acesta ar fi obținut-o prin mijloace neortodoxe. „Cum a putut ajunge acest nătâng să-și ia diploma de doctor în drept la Paris rămâne o enigmă pe veci nelămurită”, scria Argetoianu. El a mai adăugat că diploma, mai ales una de la Paris, deschidea la acea vreme toate ușile carierei.
Rolul lui Brătianu în numirea lui Kalinderu
O altă controversă vizează modul în care Kalinderu a ajuns administrator al Domeniilor Coroanei. Argetoianu sugerează că această numire nu a fost făcută direct de Carol I, ci de prim-ministrul Ion C. Brătianu. Brătianu, cunoscându-l pe Kalinderu, „știa că este un mediocru” și nu se va implica în politică. Potrivit lui Argetoianu, Kalinderu a profitat de zgârcenia regelui pentru a-și face loc.
„N-a fost ales de Regele Carol, ci de Brătianu”, scria Argetoianu. Kalinderu, a speculat Argetoianu, i-a promis regelui că va lucra fără salariu, mișcându-l până la lacrimi pe Carol I, care l-a luat sub aripa sa. Constantin Argetoianu, critic virulent al lui Kalinderu, a lăsat o mărturie detaliată despre ascensiunea acestuia.
