Conform Stiripesurse.ro: Inteligența artificială a reușit să creeze virusuri necunoscute în natură, un pas important realizat în premieră de cercetătorii din Statele Unite. Această performanță, deși deschide perspective noi în biologia sintetică și în domeniul medical, ridică totodată semne de întrebare serioase legate de siguranța biologică.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au dezvoltat o platformă bazată pe inteligență artificială generativă, denumită Evo 2. Sistemul a fost capabil să conceapă genomuri noi, iar pe baza acestora, oamenii de știință au proiectat și produs 16 fagi sintetici. Aceștia sunt virusuri de dimensiuni mici, având capacitatea de a infecta bacteriile.
O posibilă alternativă la antibiotice
Fagii bacteriofagi, cunoscuți și sub denumirea simplificată de fagi, reprezintă o alternativă promițătoare în lupta împotriva infecțiilor bacteriene, putând înlocui antibioticele în anumite situații. Studiul publicat în revista Science arată că, în condiții de laborator controlat, noii fagi creați prin inteligență artificială s-au dovedit mai eficienți în distrugerea bacteriei E. coli decât un fag natural. Genomul fagului natural ΦX174 a servit ca model inițial pentru dezvoltarea Evo 2.
Brian Hie, coordonatorul proiectului, a subliniat că rezultatele obținute demonstrează pentru prima dată capacitatea inteligenței artificiale generative de a crea genomuri complete și funcționale. Alegerea fagilor s-a datorat dimensiunilor lor reduse, cunoașterii aprofundate și utilizărilor multiple în biologia moleculară și în medicină. Potrivit lui Hie, metoda ar putea fi extinsă ulterior la organisme mai complexe, precum bacteriile și chiar forme de viață superioare.
Adrian Woolfson, expert în genomică și director executiv la Genyro, a comparat importanța acestei descoperiri cu momentul „fraților Wright al biologiei”, sugerând un salt calitativ major în domeniu. Terapia cu bacteriofagi este o practică existentă de decenii în Europa de Est, unde fagi specifici sunt selectați pentru a combate anumite tulpini bacteriene. Totuși, adoptarea pe scară largă în țările occidentale a fost limitată de complexitatea procedurilor și de riscul ca bacteriile să dezvolte rezistență și la fagi.
Preocupări legate de siguranța biologică
În ciuda beneficiilor medicale potențiale, studiul a generat și un val de îngrijorări în rândul experților în securitate biologică. Thomas Inglesby și Moritz Hanke, de la Centrul pentru Securitatea Sănătății al Universității Johns Hopkins, au avertizat că această inovație ridică întrebări „urgente privind siguranța și securitatea biologică”. Ei au apreciat măsurile de precauție luate de echipa din Stanford, însă au atras atenția că reglementările actuale ar putea fi insuficiente pentru a gestiona dezvoltarea rapidă a genomicii generative.
Crearea virusurilor în laborator, chiar și cu scopuri benefice, necesită o atenție deosebită pentru a preveni utilizarea lor în scopuri ostile sau accidentală, cu consecințe neprevăzute asupra sănătății publice. Pe măsură ce tehnologia inteligenței artificiale avansează, dezvoltarea unor cadre de reglementare solide devine esențială.
Cercetarea a fost publicată recent în prestigiosul jurnal Science.
Sursa: Stiripesurse.ro
