Hunor Kelemen: Copiii nu vor avea acces la rețele sociale până la 14 ani din cauza riscului de dependență

Copiii lui Kelemen Hunor, liderul Uniunii Maghiare din România, nu au acces la rețele sociale înainte de vârsta de 14 ani. Decizia, explicată de liderul UDMR, reflectă preocupări legate de siguranța și sănătatea mentală a celor mici în mediul digital, o problemă tot mai discutată în ultimii ani în contextul creșterii utilizării internetului la vârsta fragede.

Limitarea accesului la social media pentru copii: o decizie personală cu impact social

Kelemen Hunor a afirmat că această regulă face parte dintr-un set de măsuri de protecție pe care le adoptă în familie. „La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”, a explicat liderul UDMR într-un interviu recent. În era digitală, încercarea de a găsi un echilibru între beneficiile și riscurile internetului devine o prioritate pentru mulți părinți, mai ales în condițiile în care rețelele sociale pot influența dezvoltarea emoțională și intelectuală a copiilor dacă nu sunt utilizate cu responsabilitate.

Este tot mai evident faptul că, în ciuda multitudinii de avantaje oferite de digitalizare, expunerea precoce la mediul online poate aduce și efecte negative. În cazul copiilor, aceste riscuri se manifestă prin expunere la conținut inadecvat, cyberbullying, dependență sau deteriorarea relațiilor sociale din viața reală. Din acest motiv, tot mai mulți părinți aleg să impună reguli stricte, considerând că etapa preadolescenței reprezintă un moment crucial în modelarea comportamentului și valorilor.

Percepția părinților și preocupările privind siguranța online

Decizia liderului UDMR de a limita accesul propriei familii la social media întărește tendința de a proteja tinerii de influențele negative ale mediului digital. În ultimii ani, organismele specializate și experții în dezvoltarea copilului au militat pentru educație digitală responsabilă, dar și pentru impunerea unor limite clare în privința utilizării tehnologiei. În același timp, părinții se confruntă cu dilema de a oferi libertate și în același timp de a-i proteja pe cei mici de pericolele online.

Kelemen Hunor a menționat că această regulă nu este doar o expresie personală, ci și o imagine a unei viziuni mai ample privind modul în care trebuie abordată educația digitală. În timp ce în alte țări există campanii naționale sau programe școlare care să învețe elevii despre siguranța în mediul online, mulți părinți preferă să ia măsuri preventive din proprie initiativă.

Contextul social și provocările digitale ale României

România, asemenea multor alte țări, se confruntă cu o creștere alarmantă a utilizării internetului de către copii, uneori chiar de la vârste extrem de mici. Potrivit statisticilor recente, tinerii petrec, în medie, câteva ore zilnic pe dispozitive mobile, ceea ce ridică semne de întrebare privind impactul asupra dezvoltării lor. În această situație, decizia lui Kelemen Hunor devine și un exemplu de bună practică, chiar dacă este luată din rațiuni individuale.

Pe de altă parte, autoritățile și specialiștii în educație lansează apeluri către părinți și cadre didactice să acorde o atenție sporită educației digitale. Învățarea modului de a naviga în siguranță și de a distinge între informație reală și cea dăunătoare trebuie să devină parte integrantă din procesul educațional al copiilor. În același timp, legislația privind protecția minorilor online a fost actualizată, dar implementarea și responsabilitatea rămân o provocare pentru societate.

Privind spre viitor, decizia liderului UDMR reflectă o preocupare genuine pentru binele tinerilor, dar și o conștientizare tot mai acută a faptului că protecția totală nu poate fi asigurată doar prin restricții. Educația și implicarea activă a părinților și educatorilor devin esențiale în pregătirea generației digitale, capabilă să navigheze cu discernământ în lumea virtuală. Într-un mediu din ce în ce mai complex, exemplul personal al liderilor și implicarea comunităților vor juca un rol determinant în conturarea unor practici sănătoase de utilizare a tehnologiei.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu