Criza din PNL Ilfov escaladează, președintele Thuma respinge acuzațiile de trădare politică
Lupta pentru influență în cadrul Partidului Național Liberal devine tot mai acră, odată cu clarificarea poziției președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, care a ieșit în față pentru a respinge vehement acuzațiile de trădare și alianță cu PSD, aduse de rivalii din propriul partid. În contextul recentelor tensiuni, aceste declarații îngreunează și mai mult situația în PNL, unde dezbinările interne par să fi atins un nivel nemaiîntâlnit.
Războiul pentru controlul organizațiilor județene și locale
Tensiunile au fost declanșate de ultimele încercări ale liderului PNL de a reforma conducerea anumitor filiale, mai ales în sectoarele Bucureștiului, unde președintele Ilie Bolojan a cerut înlocuirea unor lideri din motive de performanță electorală slabe. Bolojan, însă, s-a confruntat cu o structură condusă de o majoritate fragile, care a refuzat să-l susțină, obținând doar 35 din cele 37 de voturi necesare pentru schimbare, dintr-un total de 50 de membri prezenți la ședință.
În contextul acestor negocieri, Hubert Thuma a ieșit public pentru a detalia un alt conflict înăuntrul partidului, cel legat de susținerea sau opoziția față de aceste propuneri. Thuma a subliniat că, în tabăra opozantă, se află și trei lideri din județele Brașov, Giurgiu și Ilfov, care au votat împotriva demiterii liderilor de organizații. În ciuda faptului că unul dintre aceștia nu a participat personal, reprezentatul său a fost mandat pentru a vota împotrivă, pentru a avea o poziție comună.
„E o problemă de logică la mijloc. Printre cei care ne-am împotrivit demiterii șefilor de organizații am fost și 3 președinți de consilii județene din Brașov, Giurgiu și Ilfov. Chiar dacă colegul de la Giurgiu nu a participat la ședință, m-a mandatat să îl reprezint pentru că amândoi împărtășeam același punct de vedere,” a explicat Thuma, accentuând faptul că aceste poziții nu sunt dictat de vreo conlucrare cu PSD, ci de dorința de a păstra stabilitatea în partid.
Impactul alegerilor locale și alegerilor parlamentare asupra poziției interne
Situația devine mai complicată atunci când privim la rezultatele alegerilor locale din județele controlate de PNL. În județul Brașov, din 58 de primari, 30 sunt liberali, iar la nivelul întregului județ, partidele mari—precum PNL—dețin o prezență semnificativă, inclusiv la nivelul municipalităților majore, cum este municipiul Brașov. Similar, în Giurgiu, 43 din 54 de primari sunt de partea PNL, iar în Ilfov, din 40 de primari, 32 sunt liberali. Aceste cifre adaugă un strat de complexitate în decizia organizației, dar și o rivalitate internă, unde orice schimbare de conducere trebuie cântărită cu atenție, pentru a nu pierde sprijinul loclocal.
Thuma afirmă că în această situație, întrebarea corectă și necesară este dacă propunerile de schimbare vin dintr-o analiză serioasă a situației și dacă acestea sunt motivate de dorința reală de performanță, nu de simple interese de putere. „Dacă este să analizăm pe bune și pe valoare, vom avea imaginea că propunerea domnului președinte a fost respinsă de oameni cu rezultate electorale foarte bune, care nu pot fi acuzați că sunt ‘PeSeDiștii cei răi din PNL’,” a spus acesta.
În fine, în privința votului din Biroul Politic Național, Thuma a menționat că, deși majoritatea s-a întors în favoarea încrederii în Bolojan, dispariția unor membri din sala de ședință a semnalat fragilitatea și disperarea unor grupări de a se menține la putere. În fața acestor presiuni, premierul și liderul PNL a cerut un vot secret, pentru a invoca transparența și pentru a proteja integritatea deciziei, ceea ce a dus la confirmarea sprijinului pentru Bolojan, printr-un vot de încredere din partea majorității membrilor.
Perspective și senzația generală în partid
Tensiunea din PNL Ilfov și tensiunea din interiorul filialei centrale arată cât de profundă a devenit criza de leadership în partid. Liderii PNL trebuie acum să găsească o cale de a reconcilia aceste diferențe, dacă vor să păstreze unitatea și să-și consolideze poziția, mai ales cu privirea la alegerile locale și parlamentare din viitor.
Deși în acest moment liderii încearcă să reia controlul și să ofere o imagine de unitate, tensiunile acumulate riscă să scape de sub control, iar scena politică românească devine tot mai fluidă și imprevizibilă. În jur, se așteaptă noi tumulturi și posibile motiuni pentru schimbarea conducerii, dar și o reevaluare profundă a strategiei pentru a repune partidul pe drumul câștigului electoral. Până atunci, însă, luptele interne continuă, iar liderii trebuie să își asume și consecințele acestor conflicte.
