Conform Mediafax: Blocaj constituțional pe fondul stării de alertă: BNS cere clarificări în Constituție
Confederația sindicală BNS (Blocul Național Sindical) a solicitat, la mai puțin de două săptămâni de la declararea stării de alertă la nivel național, o clarificare a statutului acesteia în Constituția României. Organizația atrage atenția asupra faptului că reglementarea actuală permite restrângerea drepturilor și libertăților cetățenești printr-un mecanism neprevăzut explicit în legea fundamentală, spre deosebire de starea de asediu și starea de urgență.
Miza constituțională a stării de alertă
Sindicaliștii consideră că problema nu este una pur tehnică, ci una cu implicații majore asupra drepturilor cetățenilor. Aceștia avertizează că, în lipsa unor garanții constituționale solide, starea de alertă ar putea deveni un instrument la discreția Guvernului, permițând adoptarea unor măsuri cu un control democratic fragil.
„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”, se arată în comunicatul BNS.
Organizația cere ca viitoarea Constituție să stabilească explicit cine are competența de a declara și prelungi starea de alertă, duratele maxime admise, limitele competențelor guvernamentale și condițiile în care drepturile și libertățile pot fi afectate. De asemenea, BNS solicită reguli clare privind controlul parlamentar, protecția salariaților și a dialogului social, precum și mecanisme de revenire la regimul normal de guvernare.
În prezent, Constituția României (articolul 93) reglementează doar starea de asediu și starea de urgență, acestea fiind instituite de Președintele României și necesitând încuviințarea Parlamentului. Starea de alertă este reglementată prin legislație infraconstituțională.
Criza energetică a declanșat noua stare de alertă
Ultima declarare a stării de alertă, pe 31 iulie 2026, a fost cauzată de riscul unui dezechilibru în Sistemul Electroenergetic Național, ca urmare a nivelului extrem de scăzut al Dunării și a opririi Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, care asigură aproximativ 10% din consumul național de electricitate, era, de asemenea, amenințată de deficitul de apă.
Hotărârea nr. 15 din 31 iulie 2026, adoptată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), a stabilit măsuri pentru menținerea siguranței sistemului energetic, inclusiv posibilitatea de a crește producția disponibilă, de a asigura importuri de electricitate sau de a reduce consumul. Spre deosebire de perioada pandemică, această hotărâre nu a impus restricții asupra circulației, întrunirilor sau activităților economice.
Precedentul pandemiei: Stare de alertă prelungită
Perioada pandemiei COVID-19 a marcat o lungă perioadă în care România s-a aflat sub stare de alertă la nivel național, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394 din 18 mai 2020 și prelungită succesiv până pe 9 martie 2022. În acea perioadă, regimul stării de alertă a permis implementarea unor măsuri precum obligativitatea purtării măștii, limitarea adunărilor publice, restricționarea circulației sau munca de la domiciliu. Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri pe prevederile Legii 55/2020 privind starea de alertă, declarând neconstituționale anumite aspecte legate de soluționarea litigiilor, dar menținând constituționale altele.
Procedura pentru un referendum constituțional
Cererea BNS de includere a stării de alertă în Constituție ar putea duce la necesitatea unui referendum pentru modificarea legii fundamentale. Inițiativa de revizuire a Constituției poate aparține Președintelui României (la propunerea Guvernului), unui număr de cel puțin o pătrime dintre parlamentari sau cel puțin 500.000 de cetățeni. După aprobarea de către Parlament și controlul Curții Constituționale, propunerea de revizuire trebuie supusă votului popular în termen de 30 de zile. BNS a cerut Președintelui și Guvernului să inițieze consultări cu partenerii sociali, societatea civilă și mediul academic pentru a pregăti un proiect în acest sens.
Sursa: Mediafax
