România recunoscută în raportul UNESCO pentru implicarea elevilor și studenților în procesul decizional
Într-o apreciere ce reflectă evoluțiile pozitive în domeniul participării civice ale tinerilor, România figurează în ultimul Raport UNESCO dedicat implicării tinerilor în deciziile publice. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că această recunoaștere nu vine fără anumite limite, iar pregătirea pentru o participare cu adevărat semnificativă rămâne încă o provocare.
România, printre statele care au consultat elevii și studenții în procesul legislativ
Potrivit documentului publicat pe 23 ianuarie 2026, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, țara noastră a fost menționată pentru eforturile făcute în a include vocea tinerilor în elaborarea legislației educației din anul 2023. În contextul unei vremuri în care globalizarea și digitalizarea au schimbat radical modul în care tinerii se implică în societate, această afirmație reprezintă o formă de validare a progresului în domeniu.
Cu toate acestea, raportul subliniază că, în ciuda acestor pași, participarea tinerilor în procesul decizional nu a fost încă reglementată prin obligații legale clare. „România apare în Raportul UNESCO privind implicarea tinerilor în deciziile publice ca stat care a consultat elevii și studenții, dar fără a institui o obligație legală de participare la luarea deciziilor,” se arată în document. Această situație generează întrebări despre sustenabilitatea și consistența acestor practici, mai ales pe termen lung.
Contextul participării tinerilor în politici publice: între inițiative și legislație
Pentru specialiștii în domeniul educației și implicării civice, această situație reflectă atât oportunități, cât și limite ale angajamentului democratic în rândul tinerilor. În timp ce anumite consilii sau comitete consultative au fost într-adevăr activate, lipsa unei legislații clare face ca această participare să fie, în unele cazuri, eventuală, nesigură sau dependente de inițiativa autorităților.
De ce este important ca implicarea tinerilor să devină obligatorie? Experiența internațională arată că simpla consultare nu asigură, de cele mai multe ori, reprezentativitate sau legitimitate, mai ales dacă nu există cadrul legislativ care să garanteze aceste drepturi. În plus, lipsa unei reguli clare poate duce la situații în care inițiativele tinerilor se pierd în birocrație sau nu sunt luate în seamă la momentul oportun.
Provocările și perspectivele pentru implicarea tinerilor în decizii
Dincolo de recunoaștere, realitatea de pe teren relevă că implicarea tinerilor în procesul decizional național trebuie sprijinită de politici coerente și durabile. Subfinanțarea, lipsa de educație civică adaptată vârstei și insuficienta promovare a importanței participării active sunt principalele obstacole identificate de experți.
Este de așteptat ca, în anii următori, legislația să evolueze în direcția consolidării cadrului pentru implicarea elevilor și studenților, astfel încât participarea lor să nu mai fie doar ideal, ci o realitate consolidată. O dezbatere publică substanțială, sprijinită de politici clare și instrumente de monitorizare, ar putea transforma această recunoaștere formală în beneficii concrete pentru tinerii cetățeni.
În ultimul timp, discursul oficial indică o maturizare a convingerii că implicarea civilă timpurie este esențială pentru dezvoltarea democratică a societățiilor. Rămâne de văzut dacă România va reuși să convertească recunoașterea formală în acțiuni vizibile, care să aducă cu adevărat vocea tinerilor în procesul decizional. Pentru moment, însă, frazele de pe hârtie trebuie să fie urmarea unor pași concreți, cu implicații directe asupra viitorului democratic al țării.
