Guvernul reduce personalul în două ministere, aparatul bugetar, sub 2% în șase luni

Reducerea numărului de angajați din sectorul public, una dintre cele mai promovate promisiuni ale Executivului actual, nu a fost încă realizată în proporțiile anticipate, reflectând o provocare de durata în restructurarea administrației românești. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, până în prezent s-au operat doar reducări de aproximativ 1,9%, adică în jur de 25.000 de posturi, ceea ce absolut nu corespunde țintelor stabilite în programul guvernamental.

Această încercare de a diminua considerabil personalul din sectorul public a fost anunțată încă din primele zile ale guvernării, în contextul unui impuls clar de reducere a cheltuielilor publice, într-un moment în care România se confruntă cu o creștere a deficitului bugetar și cu presiuni din partea UE pentru consolidarea cheltuielilor statului. Cu toate acestea, datele oficiale indică o descreștere modestă, sub așteptări, având în vedere obiectivul declarat de a realiza tăieri mult mai ample.

### Promisiune electorală și realitate administrativă

Discuția despre restructurarea administrației publice a fost mereu în centrul atenției politice, fiind prezentată de guvern ca o soluție esențială pentru buna guvernare și eficientizarea serviciilor publice. Totuși, procesul de reducere a personalului s-a dovedit a fi mai complex decât s-a anticipat, toate guvernele întâmpinând dificultăți în implementare, din cauza legislației rigide, a resistentelor din partea sindicatelor și a necesității menținerii unor standarde minimale de funcționare.

„Reducerea numărului de angajați din sectorul public a fost una dintre promisiunile centrale ale actualului guvern privind diminuarea cheltuielilor publice, și s-a concretizat până acum într-o scădere de doar 1,9%, adică aproximativ 25.000 de posturi”, a declarat fostul parlamentar Alin Apostol, specialist în administrație publică. El subliniază totodată că aceste cifre, deși reprezintă un pas, sunt departe de ceea ce s-a promis în campania electorală și în programul de guvernare.

### Obstacole legislative și sociale în procesul de reducere

Unul dintre principalele motive ale decalajului între promisiuni și realitate îl reprezintă complexitatea procesului de restructurare, care implică nu doar decizii politice, ci și modificări legislative și negocieri cu sindicatele. În plus, aparența dificilă a disponibilizărilor masive în sectorul public creează reticență politică și socială, fiind dificilă ajustarea unor instituții care reprezintă coloana vertebrală a statului și asigură servicii fundamentale pentru cetățeni.

„Legislația românească în domeniu obligă autoritățile să urmeze un anumit proces pentru disponibilizări, ceea ce încetinește ritmul de reducere a personalului”, explică un expert în administrație. „ În plus, riscul de a crea tensiuni sociale sau de a afecta funcționarea instituțiilor publice este un factor care determină guvernele să fie prudențioase.”

### Perspective și provocări viitoare

Deși intenția de a reduce personalul din sectorul public rămâne genuine, rezultatele obținute până acum relevă dificultăți în atingerea obiectivelor inițiale. Conform unor estimări neoficiale, pentru a realiza o reformă semnificativă și pentru a atinge ținte ambițioase de reducere a cheltuielilor, trebuie adoptate măsuri mai ferme și riguroase, precum restructurări ample și optimizare a funcționării instituțiilor.

Criza politică și socială, însă, complică și mai mult aceste demersuri. Guvernul este conștient că pentru a implementa reforme reale și durabile, trebuie să echilibreze necesitatea de austeritate cu stabilitatea socială, evitând riscul unui val de nemulțumiri populare sau proteste.

În aceste condiții, direcția rămâne aceeași: reducerea personalului din sectorul public va trebui să fie un proces gradual, cu accent pe eficiență și digitalizare, dar și pe adaptarea cadrului legislativ. În timp ce discuțiile continuă, pentru români este clar că optimizarea administrației publice reprezintă o provocare de durată, a cărei succes va depinde de voința politică și de capacitatea de a implementa reforme complexe, într-un mediu politic adesea turbulent.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu