Guvernul reduce aparatul bugetar cu peste 6.400 de posturi în administrația publică
Guvernul României a adoptat, marți, un pachet de reforme ce vizează reducerea aparatului bugetar cu 6.409 posturi, atât în administrația centrală, cât și în cea locală. Această măsură face parte dintr-o strategie mai amplă de descentralizare și eficientizare a statului, conform declarațiilor ministrului Dezvoltării, Cseke Attila.
„Prin acest pachet, ne propunem nu doar să eficientizăm statul, ci și să oferim servicii publice de calitate cetățenilor”, a afirmat ministrul, subliniind că reforma va facilita accesul autorităților locale la fonduri pentru dezvoltare. „De acum înainte, primăriile vor putea obține atestarea domeniului public direct prin prefecturi, fără a mai depinde de birourile centrale.”
Descentralizarea – o șansă pentru comunități
Noua reglementare se concentrează pe autonomia locală, permițând autorităților municipale să decidă aspecte esențiale pentru comunitățile lor, cum ar fi relocarea sălilor de jocuri de noroc sau interzicerea acestora. Cseke a subliniat că, astfel, se elimină obstacolele birocratice care împiedicau până acum dezvoltarea rapidă a inițiativelor locale.
O altă schimbare semnificativă este posibilitatea simplificării procedurilor de închiriere a imobilelor. Până acum, primăriile întâmpinau dificultăți în utilizarea clădirilor deținute de stat pentru diverse servicii comunități. Noul pachet preconizează că imobilele abandonate, fără proprietar, pot fi preluate mai ușor de către administrațiile locale. „Aceste clădiri renovate pot deveni locuri pentru grădinițe, cabinete medicale sau chiar creșe”, a explicat oficialul.
Reducerea posturilor în administrația centrală și locală
Reducerea posturilor din administrația publică centrală va conduce la o scădere de aproximativ 10% din totalul angajaților, excluzându-i pe cei ce activează în educație, cultură, apărare sau în sectorul sanitar. „Este un pas important pentru a crea un stat mai subțire și mai eficient”, a declarat Cseke Attila, adăugând că până în 2027, administrațiile locale vor fi obligate să desființeze 30% din posturi, atât ocupate, cât și vacante.
În ceea ce privește primăriile comunelor mai mari, acestea vor avea, de asemenea, un număr de angajați proporțional cu populația deservită, asigurând astfel un raport echitabil între resursele umane și nevoile comunităților.
Cseke a subliniat că, în cazul unităților care funcționează azi cu un număr echilibrat de angajați, reducerea posturilor nu va fi o obligație. „Această măsură este menit să încurajeze eficiența și responsabilitatea în cadrul administrativ”, a accentuat acesta.
Reformele adoptate de Guvern au stârnit reacții variate în rândul specialiștilor în administrație, care consideră că, pe termen lung, aceste măsuri pot revitaliza managementul public. Cu toate acestea, se ridică întrebări legate de cum vor fi gestionate tăierile de posturi și care va fi impactul asupra serviciilor oferite cetățenilor.
„Este esențial ca aceste reduceri să nu afecteze calitatea serviciilor publice. Cetățenii au așteptări mari de la autoritățile locale, iar resursele umane trebuie gestionate cu responsabilitate”, a declarat un expert în administrație publică.
Reforma administrativă promite o transformare semnificativă a modului în care funcționează instituțiile publice în România, însă efectele practice vor putea fi evaluate în lunile următoare, când noile reglementări vor intra în vigoare.
