Acuzații de presiune între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție
Guvernul a respins vineri acuzațiile formulate de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care susține că premierul Ilie Bolojan a exercitat presiuni asupra Curții Constituționale (CCR) printr-o scrisoare referitoare la reforma pensiilor pentru magistrați. Într-o declarație oferită de purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, se subliniază că premierul a prezentat doar „o situație de fapt” și nu a solicitat un verdict anume de la CCR.
„Premierul nu a formulat avertismente și nu a cerut un anumit verdict. A prezentat o situație de fapt, plecând de la principiul că o instanță trebuie să fie pe deplin informată atunci când formulează o decizie”, a declarat Dogioiu, contrazicând insinuările lui Savonea. De asemenea, purtătoarea de cuvânt a menționat că demersuri similare sunt parte din practica judiciară, amintind de o expertiză trimisă de Savonea CCR-ului.
„Ingerințe” și apărarea independenței justiției
Reacția Lia Savonea nu s-a lăsat așteptată. Aceasta a acuzat premierul că a făcut presiuni asupra CCR printr-o „avertizare” legată de posibilele pierderi financiare din Fondul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-un comunicat de presă, Savonea a subliniat că solicitarea de a avea în vedere consecințele financiare constituie o „ingerință” inacceptabilă în procesul de justiție.
„Curtea Constituțională nu este parte din procesul de implementare a politicilor guvernamentale și nu trebuie să valideze obiectivele financiare ale Executivului”, a adăugat aceasta. Reacția ei este susținută de principii fundamentale ale democrației, precum separația puterilor în stat, un principiu esențial pentru funcționarea oricărei societăți democratice.
Ședința CCR, o oportunitate decisivă
Curtea Constituțională a României se va reuni pe 11 februarie pentru a analiza sesizarea ICCJ privind reforma pensiilor magistraților, un proiect crucial pentru viitorul fondurilor europene. Deși Comisia Europeană consideră că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR, decizia finală a CCR poate schimba radical acest verdict.
În scrisoarea adresată președintei CCR, Simina Tănăsescu, premierul Bolojan a subliniat că România depinde de acest verdict. Afirmând că este o chestiune de timp până la finalizarea evaluării, premierul a subliniat necesitatea urgentării procesului pentru a nu compromite fondurile europene.
„Comisia va transmite informații public după întâlnirea din februarie. Deciziile noastre trebuie să se alineze la rigorile legii, nu la presiuni externe”, a transmis Bolojan, contrar acuzațiilor primite.
Într-un climat tensionat, această dispută subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc în raport cu executivul. Atât Executivul, cât și puterea judecătorească par să se afle la o răscruce, iar deciziile care vor fi luate în perioada următoare vor avea implicații semnificative asupra independenței justiției și accesibilității fondurilor europene.
Spectrul acuzațiilor reciproce și impactul reformelor se conturează pe fondul unei colaborări delicate între instituțiile statului. Într-o societate democratică, o astfel de dinamică este esențială, dar și supusă unor fricțiuni inevitabile, mai ales când în joc sunt interese financiare și principii de drept.
