Guvernul României pregătește o reformă radicală în administrația publică centrală și locală, un pas major în direcția reducerii cheltuielilor bugetare. În noaptea de marți spre miercuri, Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică un proiect de lege menit să reducă cu cel puțin 10% cheltuielile de personal din instituțiile birocratice. Aceasta presupune concedieri, reduceri de sporuri și reorganizări, având ca țintă direct instituțiile de stat precum ministere, primării și prefecturi. Este cea mai concertată încercare de reformare a aparatului administrativ din ultimii ani, în contextul unei crize economice și a presiunilor pentru echilibrarea bugetului.
Este reformă sau austeritate?
Proiectul de lege, denumit momentan în consultare publică, a fost inițiat în contextul eforturilor Guvernului de a reduce cheltuielile și a eficientiza aparatul administrativ. Premierul Ilie Bolojan a susținut inițial că intenția este de a „neteda” structurile administrative, dar faptul că această măsură face referire concret la tăierea a 10% din cheltuielile de personal indică o abordare dură, cu impact direct asupra angajaților din sectorul public.
Deși intenția declarată a Guvernului este consolidarea resurselor financiare, inițiativa a generat controverse și temeri în rândul funcționarilor publici, mulți dintre ei acuzați de riscul de a fi aruncați în șomaj sau de a-și pierde sporurile. Reorganizările urmăresc, de asemenea, reducerea birocrației și eliminarea duplicatelor sau a structurilor supradimensionate, însă criticii consideră că această reformă riscă să afecteze calitatea serviciilor publice, în special în zonele mai defavorizate.
Contextul politic și economic
Această măsură survine într-un moment delicat pentru economia țării, în care deficitul bugetar a crescut semnificativ din cauza inflației și a creșterii cheltuielilor sociale. În ultimele luni, oficialii guvernamentali au declarat deschis că trebuie găsite soluții pentru a restrânge cheltuielile, în condițiile în care măsurile anterioare de austeritate au stârnit proteste și nemulțumiri sociale. În acest sens, reducerea personalului și a cheltuielilor cu personalul reprezintă, aparent, una dintre cele mai eficiente metode de a echilibra balanța fiscală.
Reforma administrativă a fost un subiect discutat de-a lungul anilor, dar fără rezultate concrete, fiind amânată din cauza opozițiilor din mediul politic și a sindicaliștilor. Acum, însă, premierul Bolojan și echipa sa par să fie determinați să implementeze această schimbare, cu sprijinul rectului guvernamental, anunțând intenția de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului pentru a trece legea.
Primele reacții și perspective
Reacțiile au fost mixte, opinia publică fiind divizată. Susținătorii văd în această reformă un pas necesar pentru eficiență și pentru redresarea economică, în vreme ce criticii avertizează asupra riscului de a produce un efect de boomerang, deteriorând serviciile publice și adâncind nemulțumirea populației.
Legislația propusă va trebui să parcurgă acum prima etapă de dezbatere publică, însă dacă va fi adoptată, va fi implementată cu siguranță în următoarele luni, având potențialul de a schimba fața administrației locale și centrale din temelii. Într-un context economic dificil, guvernul își asumă o măsură nesigură, dar considerată de mulți ca fiind singura în măsură să readucă finanțele publice pe un făgaș responsabil.
Rămâne de văzut acum dacă proiectul va primi sprijinul necesar în Parlament, precum și dacă măsurile anunțate vor produce efectele dorite sau vor deschide un nou capitol de tensiuni sociale și politice. În orice caz, această reformă marchează un moment de cotitură în modul în care statul român își gestionează resursele și planifică viitorul.
