Compania turcă Gulemark a depus o contestație oficială împotriva atribuirii contractului pentru prelungirea magistralei de metrou M4 către Gara Progresul, lucru ce ridică semne de întrebare asupra corectitudinii procedurii de selectie. Contractul a fost atribuit asocierii formate din firmele Erbașu, Concelex și BogArt, dar poziția firmei turcești, care susține că ar fi fost înșelată, amenință să răstoarne unele dintre premisele acestei investiții importante pentru Capitală. Deocamdată, contestatarul a depus în plicul cu pricina la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și face valuri prin acuzații dure, afirmând că ar fi fost păcălit în procesul de negociere și documentare.
### Credite și înșelăciuni în atribuirea contractului de extindere a magistralei M4
Potrivit reprezentanților Gulemark, asocierea Erbașu ar fi fraudat în procesul de ofertare, completând în mod unilateral un document cu conținut fals pentru a-și justifica procentul de subcontractant. Firma turcă explică faptul că a convenit cu cei de la Erbașu ca Gulemark să nu depună ofertă proprie, ci să participe ca subcontractant, însă condițiile au fost încălcate. În nota avocaților, se precizează că, “după semnarea documentului de către Gulermak, Erbașu a diminuat considerabil valoarea procentuală, fără acordul turcilor”, marcând astfel o potențială fraudă în procesul de ofertare, menit să influențeze rezultatul final al licitației.
Reprezentanții Gulemark susțin că, fără sprijinul său, compania Erbașu nu ar fi fost capabilă să îndeplinească condițiile necesare pentru calificare, inclusiv experiența similară în proiecte de amploare. În mod cheie, aceștia afirmă că Erbașu a depus posterior un document cu procentajul completat și înșelător, după etapele de evaluare și aprobare a ofertei, un lucru ce contravine regulilor transparente ale achiziției publice.
### Contestație, reacții și urmări legale
Decizia Gulemark de a contesta oficial atribuirea contractului atrage reacții și întrebări despre transparența întregii proceduri. În ciuda faptului că, conform regulilor, contestațiile pot fi depuse doar de participanții la licitație, acest conflict pare să se mute pe plan civil, considerând modul în care s-a procesat atribuirea. Primăria Sectorului 4, de altfel, a semnat contractul în doar câteva zile de la comunicarea rezultatului, încălcând termenele de așteptare pentru contestare, ceea ce accentuează suspiciunile și ridică semne de întrebare asupra posibilelor influențe politice sau corporate.
Gulemark solicită, în primul rând, anularea raportului competiției și reluarea procesului de evaluare, cu reintegrarea companiei în poziția de subcontractant, însă, ca măsură secundară, își cere și anularea întregii proceduri dacă nu vor fi respectate condițiile legale. Rezultatele acestor acțiuni legale se vor vedea în lunile următoare, dar cert este că acest scandal a întărâtat spiritele în rândul actorilor din sectorul infrastructurii din România.
### Perspective pentru proiectul de extindere a Magistralei M4
Proiectul Magistalei M4 spre Gara Progresul reprezintă unul dintre cele mai ambițioase demersuri de infrastructură urbană din Capitală. Extinderea va aduce o linie de 11 kilometri, traversând mai multe sectoare și ajungând până în comuna Jilava, într-un efort de a descongestiona traficul din zonele centrale. Costul estimat al investiției ajunge aproape de 3,5 miliarde de euro, cofinanțare asigurată din fonduri europene, iar finalizarea proiectului este prevăzută în următorii doi ani.
Noul traseu ar urma să faciliteze viața a peste 58 de milioane de pasageri anual, iar rezultatele sunt deja vizibile în intențiile administrației de a prioritiza aceste investiții majore. Într-o astfel de vreme, însă, fiecare pas înainte trebuie făcut cu maximum de transparență și corectitudine, astfel încât să nu fie puse în pericol rezultatele și beneficiile unei rețele de transport modernizate și eficiente, care să pună în valoare traiul urban modern și sustenabil. În contextul tensiunilor actuale, rămâne de urmărit dacă și cum va putea acest proiect să își păstreze credibilitatea, în condițiile în care interesele comerciale și politice pot influența deciziile de fond.
