Conform Digi24: Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat joi că așteaptă decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la Legea integrității și este pregătit să convoace o nouă sesiune extraordinară pentru modificarea articolelor declarate neconstituționale. Cu toate acestea, Grindeanu consideră că legea, în forma sa actuală, va trece testul constituționalității.
„Am încercat la Parlament să suplinim lipsa de performanță a premierului demis. Am stat aproape toată perioada în sesiune extraordinară în această vară și am salvat din perspectiva noastră miliarde de euro din PNRR. Vom rămâne aici și săptămânile viitoare, până la intrarea în sesiune ordinară, în funcție de deciziile care pot veni de la Curtea Constituțională a României”, a afirmat Grindeanu într-o conferință de presă.
Controverse pe marginea Legii Integrității
Principala miză a deciziei CCR, programată pentru luni, 17 august, vizează două aspecte esențiale ale Legii integrității, sesizată de PNL, USR și Președintele Klaus Iohannis. Prima controversă se referă la retroactivitatea sancțiunilor, prin amendamentul „Fritz”. Această prevedere stipulează că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar trebui să producă efecte doar pentru viitor și nu să aplice sancțiuni noi unor fapte deja finalizate sub legislația anterioară.
A doua problemă vizează declarațiile de avere și interese ale partenerilor de viață, conform amendamentului „Grădinaru”. Noua lege extinde obligația depunerii acestor declarații către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Sesizarea subliniază lipsa unei definiții clare a acestor relații, lăsând persoanele vizate în imposibilitatea de a determina dacă se încadrează sau nu, riscând amenzi. Președintele și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor persoanelor private, care nu exercită funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, contrară standardelor europene.
Presiunea PNRR și implicațiile internaționale
Legea integrității este un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar promulgarea sa este necesară până la data de 31 august. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că prin sesizarea la CCR blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, pentru a-și proteja anumiți lideri. Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi impusă prin legi neconstituționale, iar o astfel de legislație viciată ar periclita, oricum, jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.
Contextul este complicat și de decizia CCR din mai 2025, prin care s-a limitat caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că o eventuală diminuare a transparenței averilor ar putea încălca angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Liderul PSD a adăugat că este importantă o decizie clară de la CCR, astfel încât să existe timp pentru modificări, dacă acestea se impun, și pentru ca legile să fie promulgate în termenul prevăzut. „Restul e mai puțin important”, a subliniat Grindeanu, referindu-se la cine ar putea fi considerat „pierdzător sau câștigător” în acest proces.
Sursa: Digi24
