Grecia se pregătește să devină prima țară europeană care va interzice accesul copiilor sub 15 ani pe rețelele de socializare, o măsură aparent radicală, dar motivată de necesitatea protejării tinerilor de riscurile din mediul online. Potrivit unor surse guvernamentale de rang înalt, anunțul oficial ar putea fi făcut în următoarele zile, iar sala decizională pare în linie cu un proiect de lege care vizează limitarea accesului minorilor pe platformele sociale.
Intervenție guvernamentală pentru protecția copilului online
Grecia devine astfel primul stat din Europa care intenționează să instituie o restricție atât de strictă pentru utilizarea rețelelor sociale de către minori. Această inițiativă vine în contextul unui val de discuții la nivel internațional despre impactul nociv al social media asupra sănătății mentale și dezvoltării emoționale a tinerilor. Într-un moment în care platforme precum Instagram, TikTok sau Facebook devin parte integrantă a vieții persoanelor tinere, autoritățile grecești încearcă să găsească un echilibru între beneficiile digitale și riscurile asociate.
Conform declarațiilor oficiale, Ministerul Digitalizării din Grecia este pregătit să pună în aplicare această măsură cu ajutorul aplicației Kids Wallet, apărută anul trecut. Această platformă a fost concepută inițial pentru gestionarea și controlul datelor persoanelor minore în mediul digital, dar acum va fi folosită pentru a bloca accesul tinerilor sub 15 ani pe rețelele sociale, în condițiile în care accesul va fi restricționat automat pentru utilizatorii de această vârstă.
Măsuri inovatoare, dar contestate.
Implementarea unor asemenea măsuri ridică întrebări privind limitele libertății individuale și dreptul copilului la informare și comunicare. Specialiști în drepturile copilului și în psihologie avertizează că o interdicție totală poate avea efecte adverse, dar autoritățile grecești argumentează că măsura ar fi un pas necesar pentru prevenirea dependenței, a cyberbullyng-ului și a expunerii la conținut inadecvat.
Un studiu recent menționat în discuțiile guvernamentale sugerează că tinerii consumă în medie peste trei ore pe zi pe platformele sociale, iar impactul asupra sănătății mentale este semnificativ. În plus, recente incidente legate de intimiderea online și de dificultăți de gestionare a timpului petrecut în mediul digital au impulsionat decizia întreprinsă de ministrul Digitalizării din Grecia.
Contextul european și reacțiile internaționale
Deși Grecia pare să ia o decizie curajoasă, ideea de limitare a accesului minorilor pe social media nu este una nouă în Europa, dar rămâne totodată una controversată. În alte state, precum Regatul Unit sau Germania, inițiativele sunt mai degrabă concentrat pe reguli de protecție a datelor și pe limitarea conținutului dăunător, dar fără a impune restricții atât de stricte.
Reacțiile internaționale sunt mixed. Pe de o parte, organizațiile pentru drepturile copilului salută măsurile de protecție, dar, pe de altă parte, experți în tehnologie și în drepturile digitale avertizează că astfel de restricții pot fi dificil de implementat și pot genera controverse legale legate de libertatea de exprimare și dreptul la informare.
Perspectivă pentru implementare și controverse viitoare
În ciuda acestor obstacole, demersul grecesc indică o direcție clară în care ar putea merge și alte state europene. Autoritățile grecești se angajează să monitorizeze efectele măsurii și să ajusteze legislația dacă se va demonstra că impunerea acestor restricții are beneficiile scontate, fără a încălca drepturile fundamentale ale tinerilor.
În următoarele săptămâni, explicațiile oficiale vor clarifica dacă această interdicție va fi completă sau dacă va permite anumite excepții pentru anumite platforme sau condiții de utilizare. Rămâne de văzut dacă în acest context național și european, măsura din Grecia va servi drept exemplu, dar și dacă va fi acceptată de către opinia publică și de comunitatea internațională, în timp ce discuțiile despre protecția tinerilor în mediul digital continuă să fie un subiect fierbinte.
