România introduce treptat Carta Electronică de Identitate (CEI), un pas esențial către modernizarea sistemului de identitate și integrarea în standardele europene de eIDAS. În locul și pe lângă rolul tradițional de act de identitate, noul document electronic aduce un cip securizat care permite utilizarea identității în format digital, facilitând accesul rapid și sigur la serviciile publice online. Această inovație vine într-un moment în care digitalizarea administrației devine o prioritate națională și europeană, dar trebuie folosită cu claritate privind limitele sale actuale.
### Ce reprezintă, de fapt, CEI și cum poate fi folosită în România
Dezvoltarea și implementarea CEI în România se realizează în pași mici, însă cu impact major asupra modalităților de interacțiune cu statul. În prezent, există două aplicații oficiale destinate citirii și utilizării datelor stocate pe cipul electronic, însă acestea nu echivalează cu un portofel digital european complet. Aplicația mobilă RO CEI Reader, dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne, permite citirea datelor din cipul buletinului electronic pe telefoane compatibile NFC, oferind o modalitate rapidă de verificare a informațiilor înscrise, dar fără a stoca permanent datele sau a oferi funcții avansate de autentificare.
Pentru utilizatorii de calculator, soluția este aplicația IDPLUGMANAGER, care, asociată cu un cititor de carduri, permite nu doar citirea datelor, ci și utilizarea funcțiilor de autentificare și semnare electronică – operațiuni ce trebuie efectuate în contexte oficiale, precum platformele guvernamentale. În aceste condiții, trebuie subliniat că aceste instrumente nu reprezintă încă un “European Digital Identity Wallet” complet, conform planurilor europene, ci sunt pași mici pe drumul licrului înspre o identitate digitală integrată.
### Utilizarea corectă a aplicațiilor și limitele actuale ale CEI
Primul pas pentru utilizarea eficientă a CEI rămâne deținerea unui buletin electronic activ și primirea codurilor de securitate asociate – elemente esențiale pentru accesarea datelor din cip. Pentru utilizarea pe smartphone, trebuie instalată aplicația RO CEI Reader din surse oficiale, iar telefonul trebuie să aibă activată funcția NFC. Procedura este simplă: apropii buletinul de telefon, introduci codul CAN și, dacă este cazul, PIN-ul, iar informațiile sunt afișate temporar pe ecran. Aceasta nu implică transmiterea datelor către alte sisteme, menținând astfel un nivel bun de confidențialitate și securitate, atâta timp cât utilizatorul respectă regulile.
La nivel desktop, funcționează același principiu, beneficiind de un cititor de carduri compatibil pentru accesul la funcții avansate, cum ar fi autentificarea sau semnarea electronică a documentelor. Acest proces, mai complex, este destinat în principal utilizatorilor care interacționează cu platforme oficiale sau instituții publice, unde securitatea maximă este o cerință stringentă.
### Perspective și așteptări privind evoluția CEI
Chiar dacă tehnologia și aplicabilitatea vor continua să se dezvolte, este crucial să înțelegem că, în forma actuală, CEI reprezintă încă un instrument limitat, folosit pentru identificare electronică și acces rapid la anumite servicii. În planul legislativ și tehnologic european, se urmărește crearea unui portofel digital european complet, însă implementarea sa va necesita mult timp și efort pentru a fi funcțional și sigur pentru toți utilizatorii.
Pentru România, aceste noțiuni reprezintă începutul unui proces de digitalizare în plină cursă, unde claritatea asupra funcțiilor și limitărilor tehnologice devine vitală pentru evitarea confuziilor și utilizarea adecvată a noilor sisteme. În aceste condiții, este de așteptat ca în următorii ani, odată cu avansul tehnologic și adoptarea la nivel european, să se contureze și funcționarea unui portofel digital european modern, sigur și accesibil pentru toți cetățenii. Între timp, România, pas cu pas, se pregătește pentru această transformare digitală, punând bazele unui sistem de identitate electronică care să asigure atât siguranță, cât și eficiență în relația cetățean – stat.
