Economie

Germanii văd China rival: CDU/CSU și SPD divizate

Germanii văd China rival: CDU/CSU și SPD divizate

Conform Economistul.ro: Germania, tot mai sceptică față de China: industrie auto în prim plan

O majoritate semnificativă a susținătorilor partidelor de guvernământ din Germania, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau un adversar, potrivit unui sondaj recent al European Council on Foreign Relations (ECFR). Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene incluse în cercetare. Această atitudine se conturează într-un context de presiuni comerciale tot mai mari, în care industria auto se află în centrul tensiunilor dintre Berlin și Beijing.nn

Sondajul relevă că 60% dintre germanii care susțin CDU/CSU și SPD descriu China ca pe un rival sau un adversar. Această percepție contrastează puternic cu cea din alte state europene, unde China este văzută mai degrabă ca un partener necesar. De exemplu, în Italia, 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau un aliat, iar în Spania, acest procent ajunge la 65%. Publicul francez prezintă o poziție mai apropiată de cea a Germaniei, dar totuși mai puțin sceptică.

Industria germană sub presiunea concurenței chineze

Aceste rezultate vin într-un moment critic pentru economia germană, care se confruntă cu pierderi semnificative de locuri de muncă în sectorul prelucrător. Aproximativ 420.000 de posturi au fost eliminate între 2019 și 2025, iar estimările indică o continuă reducere a numărului de angajați cu circa 10.000 pe lună. Industria auto germană este considerată cel mai expus sector, producătorii autohtoni pierzând cotă de piață atât pe piața internă din China, cât și pe piețele internaționale, în fața concurenței producătorilor chinezi.

Tradusă în termeni politici, această situație modifică echilibrul de forțe în dezbaterile interne despre relația cu China. Dacă anterior o parte importantă a industriei germane milita pentru menținerea unor legături economice strânse cu Beijingul, bazate pe accesul la piața chineză și integrarea în lanțurile de producție, acum problema dependențelor economice devine din ce în ce mai apăsătoare. Ascensiunea capacităților industriale chineze, în special în sectoare cheie precum automobilele electrice, bateriile și tehnologiile energetice, a adăugat o nouă dimensiune discuțiilor.

Speranțe pentru o tranziție energetică sustenabilă

În ciuda scepticismului crescând față de China, publicul german rămâne ferm în sprijinul tranziției energetice. 57% dintre respondenții germani susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. Acest lucru este în concordanță cu tendința europeană, unde 61% dintre respondenți din cele 15 țări analizate împărtășesc aceeași opinie.

Autorii analizei ECFR sugerează că acest sprijin public oferă guvernului german un spațiu politic pentru a adopta o poziție mai fermă față de dependențele economice de China. O astfel de abordare ar putea combina accelerarea tranziției energetice cu o investiție consistentă în industria europeană, în domenii precum energia eoliană și producția de baterii. Astfel, s-ar putea limita apariția unor noi dependențe față de China în sectoarele emergente, create de tranziția energetică.

Dezbaterea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice, nu pe o separare completă a economiilor. Măsuri precum protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene sunt parte integrantă a acestei strategii. Ultimele decizii ale Consiliului UE, inclusiv sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, subliniază complexitatea relației germano-chineze, care include acum comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice.

În acest context, ECFR consideră că guvernul german ar putea valorifica percepția publică favorabilă pentru a susține o abordare europeană mai curajoasă, orientată spre consolidarea autonomiei industriale și reducerii dependențelor. Amânarea unor astfel de decizii ar putea genera costuri politice pe termen lung, pe măsură ce competitivitatea industrială continuă să se deterioreze.

Sursa: Economistul.ro