Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu o dilemă tot mai presantă în relațiile sale cu China, fiind prins între nevoia de a-și proteja industria națională și importanța vitală a legăturilor economice cu Beijingul. Un sondaj recent realizat în 15 țări europene, publicat de European Council on Foreign Relations (ECFR), arată că germanii sunt cei mai sceptici dintre toți europenii cu privire la China, considerând-o predominant un rival sau un adversar.
Scepticism crescut față de China în Germania
Potrivit cercetării ECFR, realizată în mai 2026, nu mai puțin de 60% dintre susținătorii partidelor de guvernământ din Germania, CDU/CSU și SPD, definesc China ca pe un rival sau un adversar. Această cifră subliniază o schimbare notabilă în percepția publică, care diferă semnificativ de situația din țări precum Italia, unde 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau chiar un aliat, sau Spania, unde această proporție ajunge la 65%. Publicul francez se apropie, în schimb, de scepticismul german. Sondajul a inclus peste 19.000 de respondenți la nivel european, dintre care peste 2.100 din Germania.
Industria germană, sub presiunea competiției chineze
Aceste date survin într-un context economic dificil pentru Germania. Industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar analizele indică o continuare a acestei tendințe cu o rată estimată de 10.000 de posturi pierdute lunar. Sectorul auto este considerat cel mai expus, producătorii germani confruntându-se nu doar cu pierderi de cotă de piață pe teritoriul chinez, ci și cu o concurență tot mai acerbă din partea companiilor chineze pe piețele europene și internaționale. Industria auto, odinioară un pilon al economiei germane, se află acum în centrul unor presiuni comerciale intense, iar Berlinul încearcă să echilibreze protejarea producției europene cu menținerea unor relații economice esențiale cu Beijingul.
Situația actuală reprezintă o nuanțare a relației tradiționale dintre politica industrială germană și China. Ani de zile, accesul la vasta piață chineză și integrarea în lanțurile de producție au încurajat industria germană să pledeze pentru menținerea unor legături economice strânse. Însă, odată cu creșterea capacităților industriale ale Chinei și apariția unor concurenți puternici în sectoare cheie precum mașinile electrice, bateriile și tehnologiile energetice, problema dependenței economice a început să primeze în dezbaterile despre accesul la piață.
Sondajul ECFR: O fereastră politică pentru Berlin
Potrivit autoarelor analizei ECFR, opniile sceptice ale alegătorilor germani oferă guvernului de la Berlin un spațiu politic necesar pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de China. Această interpretare politică sugerează că Berlinul ar putea acționa mai decisiv fără a se confrunta cu o reacție negativă masivă din partea electoratului. În plus, scepticismul față de China nu pare să afecteze susținerea pentru tranziția energetică, 57% dintre germanii intervievați declarându-se în favoarea investițiilor în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. La nivelul celor 15 țări analizate, sprijinul pentru aceste sectoare ajunge la 61%.
Această convergență a datelor sugerează posibilitatea ca Germania să combine tranziția energetică cu reducerea dependenței față de furnizorii chinezi, prin sprijinirea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii. Totuși, analiza subliniază că rezultatele sondajului nu implică automat susținerea publică pentru instrumente comerciale specifice, cum ar fi tarifele sau restricțiile împotriva companiilor chineze.
Relațiile economice dintre Germania și China rămân complexe, incluzând fluxuri comerciale semnificative, investiții și lanțuri industriale interconectate, unde o separare bruscă ar genera costuri substanțiale. Dezbaterea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoarele considerate strategice, fără a urmări o deconectare totală a celor două economii. Protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene sunt elemente centrale ale acestei strategii.
În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, adăugând astfel noi dimensiuni presiunilor asupra relațiilor bilaterale, alături de competiția comercială. Pentru Germania, aceste evoluții complică și mai mult gestionarea relației cu Beijingul, care implică acum comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice.
ECFR consideră că guvernul german ar putea profita de acest context pentru a promova o abordare europeană mai fermă, care să integreze electrificarea economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor. Analiza avertizează că amânarea unor decizii în acest sens ar putea genera costuri politice pe termen lung, pe măsură ce competitivitatea industrială se deteriorează.
Sursa: Economistul.ro
