Conform Economistul.ro: Germania se confruntă cu un scepticism crescut față de China, 60% dintre susținătorii partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, considerând Beijingul un rival sau adversar. Acest nivel de reticență este cel mai ridicat dintre cele 15 țări europene incluse într-un sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR), indicând o schimbare subtilă în percepția publică și politică a Berlinului față de un partener economic major.
Industria auto, în centrul tensiunilor economice
Industria auto germană se află în prima linie a presiunilor comerciale dintre Germania și China. Producătorii germani de automobile se confruntă cu pierderi de cotă de piață pe piața chineză, dar și cu o concurență din ce în ce mai acerbă din partea companiilor chineze pe piețele europene și internaționale. Această situație complică eforturile Berlinului de a echilibra protejarea producției europene cu menținerea unor relații economice strânse cu Beijingul. Analiza ECFR subliniază că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, cu o tendință de pierdere a altor 10.000 de posturi lunar.
În contrast cu poziția Germaniei, țările din sudul Europei prezintă o altă imagine. În Italia, 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau un aliat, în timp ce în Spania această proporție ajunge la 65%. Scepticismul german este comparabil cu cel înregistrat în Franța, care se clasează pe locul doi în rândul țărilor analizate. Sondajul ECFR a fost realizat în mai 2026 și a inclus 19.481 de respondenți din 15 țări europene, dintre care 2.138 din Germania.
Schimbarea abordării politice germane
Atitudinea Berlinului față de China pare să se modifice treptat. Germania, care până de curând a blocat inițiativele europene pentru măsuri comerciale mai ferme, începe să accepte prudent o serie de propuneri menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene. Această reorientare este facilitată și de deteriorarea situației industriale interne, precum și de faptul că opinia publică pare să susțină o politică mai fermă.
Consiliul European din iunie a solicitat accelerarea măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE. Liderii europeni au subliniat necesitatea continuării tranziției curate și a decarbonizării, precum și progresele în reînnoirea industriei europene. Această direcție politică se aliniază cu faptul că 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, proporție care ajunge la 61% în ansamblul țărilor analizate.
ECFR sugerează că sprijinul public oferă guvernului german spațiu politic pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China. Cercetarea indică posibilitatea combinării tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi prin susținerea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și bateriile. Această strategie ar viza limitarea apariției unor noi dependențe în sectoarele create de tranziția energetică.
Cu toate acestea, analiza subliniază că nici calificarea Chinei drept rival sau adversar nu implică neapărat o întrerupere a relațiilor economice. Germania și China rămân interconectate prin fluxuri comerciale, investiții și lanțuri industriale, unde o separare rapidă ar genera costuri semnificative. Dezbaterea europeană se concentrează în prezent pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice, fără a viza o separare completă a economiilor. Protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene sunt pilonii acestei abordări.
Tensiunile economice sunt exacerbate și de alte probleme, precum sancțiunile impuse de Consiliul UE în martie 2026 unor entități și persoane implicate în atacuri cibernetice, inclusiv două companii din China. Una dintre acestea a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre.
Pentru Germania, schimbarea percepției publice intervine într-un context complex, marcat de comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice. ECFR consideră că guvernul german ar putea folosi această situație pentru a susține o abordare europeană mai fermă, ce ar combina tranziția energetică cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor.
Sondajul ECFR a fost realizat în mai 2026, iar analiza a fost publicată pe 6 august 2026.
Sursa: Economistul.ro
