Guvernul german propune reformarea sistemului de ajutor social, în încercarea de a recalibra mecanismele protecției sociale și de a stimula integrarea pe piața muncii. Într-un pas semnificativ, Executivul a transmis Parlamentului un proiect de lege care prevede înlocuirea actualului sistem „Bürgergeld” cu o nouă formulă, denumită „Neue Grundsicherung”. Această inițiativă vine într-un context de presiune crescută din partea majorității politice și a opiniei publice, pentru reforme ce combină sprijinul pentru cei vulnerabili cu responsabilitatea și obligațiile celor în viață activă.
Reforma sistemului de asistență socială și principiul „sprijin și obligații”
Noul pachet legislativ adoptă o orientare clar binară: pe de o parte, asigurarea unui nivel minim de trai pentru persoanele apte de muncă, iar pe de altă parte, întărirea principiului „sprijin și obligații”. În esență, reformele urmăresc să echilibreze nevoia de sprijin social cu încurajarea angajării și prevenirea dependenței de beneficii sociale. În discursul oficial, se susține că „această reformă este menită să stimuleze autonomia beneficiaților, nu doar să le ofere sprijin temporar”.
Adoptarea acestei politici face parte dintr-un proiect mai amplu de reformă socială, care a fost intens dezbătut în ultima perioadă, pe fondul discuțiilor privind sustenabilitatea sistemului de protecție socială în fața provocărilor generate de îmbătrânirea populației și creșterea costurilor cu bunăstarea. În același timp, această schimbare vine după mai mulți ani de controverse, unele critici vizând riscul de a exonera si de a penaliza persoanele vulnerabile, dacă nu vor fi implementate cu măsuri complementare de sprijin.
Contextul politic și implicațiile pentru sistemul social german
Proiectul guvernamental, transmis în Parlament, se înscrie în cadrul unui efort de reformare a politicii sociale asumat de coaliția de guvernare formată din social-democrați, verzi și liberali, care încearcă să echilibreze atracția electorală cu măsuri concrete pentru modernizarea sistemului. În ultimele luni, presiunea publică și criticile din partea organizațiilor non-guvernamentale au înregistrat o creștere, în special legate de faptul că unele măsuri anterioare au fost percepute ca fiind prea restrictive sau lipsite de empatie.
Criticii acuză că aceste reforme ar putea duce la scăderea fondurilor destinate celor mai vulnerabili, în timp ce susținătorii argumentează că restricțiile mai stricte, în condițiile unor controale mai riguroase, vor reduce frauda și vor crea un sistem mai responsabil. În special, în contextul pandemiei de COVID-19, când economia a fost grav afectată, discuțiile despre ajutoarele sociale au fost abordate și din perspectiva protejării resurselor publice și a asigurării faptului că beneficiarii trebuie să fie motivați spre independență financiară.
Reforma propusă operează pe o idee de echilibru între sprijin și responsabilitate, dar rămâne de văzut cum va fi percepută la nivelul comunităților și dacă va duce de fapt la creșterea incluziunii sociale și la reducerea funcționării sistemului de ajutor social ca un mecanism de dependență. Pentru moment, proiectul legislativ se află în etapa de dezbatere, urmând să fie supus votului parlamentar în următoarele săptămâni.
În contextul european, Germania urmărește să devină un exemplu de politiă socială modernizată, capabilă să facă față provocărilor secolului XXI. Cu toate că, în trecut, sistemul german de ajutor social a fost considerat unul dintre cele mai robuste, reformele recente indică o tendință spre adaptarea și responsabilizarea beneficiarilor, într-un demers care, dacă va fi implementat cu succes, ar putea influența și alte state membre ale Uniunii Europene.
În fine, rămâne de urmărit dacă această reformă va reuși să echilibreze eficient nevoile celor vulnerabili cu obiectivele de sustenabilitate fiscală și responsabilitate socială, în timp ce guvernul și parlamentarii speră să dea un impuls real procesului de integrare socială și de sprijin pe termen lung.
