Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu o creștere a scepticismului public față de China, majoritatea susținătorilor partidelor de guvernare considerând Beijingul un rival sau un adversar. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) indică faptul că Germania înregistrează cel mai înalt nivel de neîncredere față de China dintre cele 15 țări europene incluse în studiu.
Schimbări în percepția publică germană
Potrivit cercetării, 60% dintre susținătorii Uniunii Creștin-Democrate (CDU/CSU) și ai Partidului Social-Democrat (SPD), principalele formațiuni politice la guvernare în Germania, percep China ca pe un rival sau un adversar. Această atitudine contrastază puternic cu cea din alte state europene, unde Beijingul este văzut mai degrabă ca un partener necesar. În Italia, de exemplu, 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau un aliat, iar în Spania această proporție ajunge la 65%. Publicul francez se apropie mai mult de poziția sceptică germană. Sondajul, desfășurat în mai 2026, a implicat 19.481 de respondenți din 15 țări europene, dintre care 2.138 doar în Germania.
Presiuni economice și industriale
Aceste rezultate survin într-un context în care politica germană față de China este supusă unor presiuni economice tot mai mari. Industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar previziunile indică o continuarea a declinului cu circa 10.000 de posturi pe lună. Sectorul auto este considerat cel mai expus riscului, producătorii germani confruntându-se cu pierderi de cotă de piață atât pe piața chineză, cât și cu concurența crescândă a vehiculelor electrice produse în China pe piețele europene și internaționale.
Timp de mulți ani, accesul la piața chineză a fost un factor esențial pentru industria germană, determinând susținerea unor relații economice strânse cu Beijingul. Totuși, creșterea capacităților industriale chineze în domenii cheie, precum automobilele electrice, bateriile și tehnologiile energetice, a adăugat problema dependențelor economice la dezbaterea privind accesul la piață.
Poziția Germaniei în context european
În mod tradițional, Germania a manifestat reticență față de adoptarea unor măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei. Cu toate acestea, autorii analizei ECFR sugerează o posibilă schimbare de atitudine. Germania nu mai blochează o abordare europeană mai fermă și a acceptat prudent anumite inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene. Consiliul European din iunie a solicitat accelerarea măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE, susținând totodată tranziția curată și decarbonizarea.
Percepția publică germană, mai sceptică față de China, oferă guvernului de la Berlin un spațiu politic mai mare pentru a adopta o poziție mai fermă, fără a risca o reacție negativă majoră din partea electoratului. Această deschidere politică ar putea fi utilizată pentru a îmbina tranziția energetică cu investițiile în industria europeană și cu reducerea dependențelor față de furnizorii chinezi, în domenii precum energia regenerabilă și bateriile.
Sondajul arată, de asemenea, că 57% dintre germani susțin investițiile în energia regenerabilă, un procent similar cu media europeană de 61%. Această dualitate sugerează posibilitatea dezvoltării capacităților industriale europene în sectoarele verzi, limitând astfel apariția unor noi dependențe de China pe măsură ce economia se decarbonizează.
Relația complexă dintre Germania și China include acum comerțul, investițiile, concurența industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice. Presiunile nu provin doar din sfera comercială, Consiliul UE introducând în martie 2026 sancțiuni împotriva unor entități, inclusiv din China, implicate în atacuri cibernetice.
Sursa: Economistul.ro
