Conform Economistul.ro: Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) relevă un scepticism accentuat în Germania față de China, 60% dintre susținătorii partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, considerând Beijingul un rival sau un adversar. Această percepție plasează Germania în fruntea celor 15 țări europene incluse în studiu în ceea ce privește neîncrederea față de Republica Populară Chineză.
Industria auto sub presiune europeană
Situația din Germania contrastează puternic cu cea din sudul Europei, unde, în Italia, 56% dintre respondenți văd China ca un partener necesar sau chiar un aliat. În Spania, această proporție ajunge la 65%. Cercetarea, care a cuprins 19.481 de respondenți în mai 2026, inclusiv 2.138 în Germania, subliniază o divergență semnificativă în percepția publică, într-un moment în care Germania se confruntă cu presiuni comerciale tot mai mari din partea Chinei. Industria auto germană este prezentată ca fiind cel mai expus sector, producătorii europeni pierzând cotă de piață atât pe piața internă, cât și pe cea internațională, în fața concurenței din ce în ce mai puternice a companiilor chineze.
Autorii analizei ECFR sugerează că atitudinea publică din Germania, caracterizată de un nivel ridicat de scepticism față de Beijing, oferă guvernului federal spațiul politic necesar pentru a adopta o abordare mai fermă în ceea ce privește dependențele economice de China. Această schimbare de perspectivă survine pe fondul pierderii a aproximativ 420.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare germană între 2019 și 2025, cu o tendință de diminuare a numărului de angajați cu aproximativ 10.000 pe lună.
Tranziția energetică și noi dependențe
Deși Germania manifestă o reticență crescândă față de China, publicul german rămâne ferm în sprijinul tranziției energetice. 57% dintre germani susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent ușor sub media europeană de 61%. Analiza ECFR interpretează aceste date ca pe o oportunitate pentru Germania de a combina obiectivul decarbonizării cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi. Propunerea vizează consolidarea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii, pentru a preveni apariția unor noi dependențe în contextul tranziției energetice.
Contextul politic din Germania este marcat de dezbateri intense privind echilibrul dintre protejarea producției europene și menținerea unor relații economice esențiale cu China. Franța, Italia și alte state membre UE au solicitat recent Comisiei Europene măsuri comerciale mai stricte împotriva Chinei, în timp ce Germania a adoptat o poziție mai prudentă, favorizând consolidarea relațiilor industriale. Totuși, se observă o modestă modificare a atitudinii Berlinului, care pare să nu mai blocheze inițiativele europene menite să reducă dependențele și să protejeze industriile locale.
Relația bilaterală dintre Germania și China este complexă, implicând fluxuri comerciale substanțiale, investiții și lanțuri de producție interconectate. O separare bruscă a economiilor ar genera costuri semnificative atât pentru companii, cât și pentru consumatori. Prin urmare, discuțiile europene se concentrează mai degrabă pe reducerea riscurilor în sectoare strategice și pe diversificarea furnizorilor, decât pe o ruptură totală. Recent, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități din China implicate în atacuri cibernetice, demonstrând o altă fațetă a tensiunilor bilaterale.
Sursa: Economistul.ro
