Conform Economistul.ro: Berlinul navighează pe ape tulburi în relația cu Beijingul, industria auto fiind în centrul unor presiuni comerciale tot mai intense. Germania se confruntă cu o reticență crescândă față de China, în timp ce încearcă să echilibreze protecția producției europene cu menținerea unor legături economice vitale.
Germania, cel mai sceptic stat european față de China
Un sondaj recent al European Council on Foreign Relations (ECFR) relevă că Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene incluse în cercetare. Șase din zece susținători ai principalelor partide de guvernământ, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau chiar un adversar. Această percepție diferă semnificativ de cea din sudul Europei, unde în Italia, 56% dintre respondenți văd China ca un partener necesar sau aliat, iar în Spania, proporția ajunge la 65%. Publicul francez pare să se apropie cel mai mult de poziția germană.
Industria auto, în prima linie a competiției cu China
Situația din Germania este marcată de presiuni economice tot mai mari asupra politicii față de China. Autori ai analizei ECFR subliniază că reticența decidenților de la Berlin a limitat, până acum, sprijinul Germaniei pentru măsuri comerciale europene mai ferme. În timp ce Franța, Italia și alte state au solicitat măsuri mai puternice din partea Comisiei Europene, Germania a continuat să susțină relații industriale strânse cu Beijingul. Totuși, această poziție pare să se modifice, iar Germania acceptă prudent inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene.
Industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, cu o estimare de continuare a reducerii cu circa 10.000 de posturi lunar. Sectorul auto este considerat cel mai expus, producătorii germani confruntându-se cu pierderea cotelor de piață în China și cu concurența acerbă a companiilor chineze pe piețele europene și internaționale. Creșterea capacităților industriale chineze în domenii precum automobilele electrice și bateriile adaugă problema dependențelor la dezbaterea privind accesul la piață.
Tranziția energetică și riscul dependențelor noi
Opinia publică germană pare să permită guvernului să adopte măsuri mai ferme față de China, fără a risca o reacție negativă majoră din partea electoratului. În paralel, atitudinea față de China nu implică o respingere a tranziției energetice. 57% dintre respondenții germani susțin investițiile în energie regenerabilă, iar în ansamblul țărilor analizate, proporția ajunge la 61%. Această susținere pentru energie regenerabilă și tehnologii curate, combinată cu o percepție mai sceptică față de China, oferă un spațiu politic pentru combinarea tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi.
ECFR sugerează că dezvoltarea industriei europene în sectoare precum energia eoliană și bateriile ar putea limita apariția unor noi dependențe față de China. Analiza subliniază că presiunile asupra relației germano-chineze nu provin doar din competiția comercială, ci și din considerente de securitate, exemplificate prin sancțiunile UE împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice. Pentru Germania, relația cu Beijingul devine astfel un complex de comerț, investiții, concurență industrială și riscuri tehnologice.
Sursa: Economistul.ro
