Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu o dilemă economică majoră, poziționându-se tot mai sceptic față de China, în timp ce industria auto, coloana vertebrală a economiei germane, resimte puternic presiunea concurenței. Un sondaj recent realizat în 15 țări europene, inclusiv Germania, scoate în evidență o schimbare semnificativă în percepția publică asupra Beijingului, cu o majoritate din ce în ce mai mare considerând China un rival sau un adversar.
Percepția publică germană: scepticism crescând față de Beijing
Conform datelor publicate de European Council on Foreign Relations (ECFR), în Germania, șase din zece susținători ai partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, privesc China ca pe un rival sau chiar un adversar. Această atitudine contrastează puternic cu cea din alte state europene, unde China este percepută mai degrabă ca un partener necesar. Spre exemplu, în Italia, 56% dintre respondenți o consideră astfel, iar în Spania, procentul ajunge la 65%. Germania înregistrează astfel cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări analizate. Sondajul, desfășurat în mai 2026, a inclus peste 19.000 de respondenți la nivel european, dintre care peste 2.100 din Germania.
Această schimbare de percepție intervine într-un moment critic pentru economia germană. Industria prelucrătoare a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar estimările indică o continuă diminuare a numărului de posturi cu circa 10.000 lunar. Sectorul auto este considerat cel mai expus, producătorii germani pierzând cote de piață atât pe piața internă chineză, cât și pe piețele internaționale în fața companiilor autohtone.
Industria auto germană, în prima linie a confruntării economice
Relația tradițional strânsă dintre Germania și China, bazată pe accesul la piața chineză și integrarea în lanțurile de producție, începe să se fisureze. Creșterea capacităților industriale chineze, în special în domenii precum automobilele electrice, bateriile și tehnologiile energetice, a transformat competiția într-o problemă de dependență economică pentru Europa. Această situație obligă Berlinul să reevalueze strategia sa economică.
Deși analiștii ECFR sugerează că opinia publică oferă guvernului german spațiu politic pentru a adopta o abordare mai fermă față de China, este important de precizat că aceasta este o interpretare a autorilor analizei. Guvernul federal nu a luat încă decizii concrete în acest sens. Cu toate acestea, Germania pare să se distanțeze de blocarea inițiativelor europene menite să reducă dependențele și să protejeze industriile continentale.
În iunie 2026, Consiliul European a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE. Obiectivele includ continuarea tranziției către energie curată și decarbonizare, alături de reînnoirea industriei europene. Acest demers este susținut și de faptul că 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent apropiat de media europeană de 61%. Aceasta sugerează posibilitatea de a îmbina tranziția energetică cu dezvoltarea capacităților industriale europene, limitând astfel noi dependențe de China în sectoarele emergente.
Contextul politic și economic nu este lipsit de alte tensiuni. Recent, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane implicate în atacuri cibernetice, inclusiv două companii chineze, una dintre acestea fiind asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre între 2022 și 2023. Pentru Germania, relația cu Beijingul devine astfel un complex echilibru între comerț, investiții, competiție industrială, securitate cibernetică și riscuri tehnologice. Analiza ECFR concluzionează că Berlinul ar putea utiliza această situație pentru a promova o politică europeană mai asertivă, investind în industria continentală și reducând dependențele, pentru a evita costuri politice viitoare.
Sursa: Economistul.ro
