Consiliul Local Sector 1 a intervenit recent în modul de gestionare a contractelor pentru locuințele sociale destinate persoanelor vulnerabile, destabilizând vechile proceduri și consolidând controlul aparatului primarului George Tuță asupra acestor active. Decizia, adoptată cu o majoritate de 25 de voturi pentru și o abținere, marchează o schimbare semnificativă în administrarea locuințelor sociale din Capitală, în condițiile în care atribuțiile arhaice, până acum centralizate în mâinile Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), vor fi transferate către structuri aflate în subordinea directă a primarului.
Giurând să păstreze rolul în procesul de atribuire a locuințelor, DGASPC Sector 1 își va continua activitatea de verificare și selecție a solicitărilor, dar gestionarea contractelor și a activităților administrative legate de închiriere vor fi preluate în totalitate de Serviciul Fond Imobiliar și Parcări, parte a Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale. Această mutare de responsabilități va permite aparatului primarului un control sporit asupra situației locativelor sociale din Sectorul 1, acuzată de mulți ca fiind anevoioasă și coruptibilă, mai ales în contextul numărului mare de cereri și resurselor reduse.
Recent, Primăria a dezvăluit că, deși peste 1.900 de oameni au depus solicitări pentru o locuință socială, numărul apartamentelor disponibile rămâne extrem de redus, doar 61 fiind încă libere. Datele evidențiază un dezechilibru clar între cerere și ofertă, o problemă recunoscută de mai mulți experți, dar care pare să fie în continuare mai mult ignorată pentru interese politice și personale. De altfel, numărul mare de solicitări este un indicator clar al unei probleme cronice a locuirii sociale în Capitală, unde beneficiarii adevărați sunt adesea ignorați în favoarea unor doamne sau domni cu relații în cercurile decizionale.
Implementarea noii strategii administrative va muta responsabilitatea pentru gestionarea contractelor de închiriere în cadrul aparatului primarului, consolidând astfel controlul politic asupra acestor resurse. Astfel, primăria va fi responsabilă pentru întocmirea, aprobarea și monitorizarea contractelor, precum și pentru rezilierea sau recuperarea debitelor. La această mutare participă și preluarea actelor și dosarelor din partea DGASPC, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare, după cum se arată în decizia recent adoptată.
În același timp, DGASPC Sector 1 își va păstra rolul în etapa de atribuire a locuințelor, continuând să primească și să gestioneze cererile, dar și să asiste comisia de selecție în stabilirea prioritarilor, precum și în administrarea efectivă a imobilelor, inclusiv aspecte de întreținere și reparații. Acest aranjament necesită clarificări și reconfigurări administrative, motiv pentru care reprezentanții primăriei consideră această reorganizare ca fiind justificată de necesitatea unei structuri mai eficiente și transparente.
Contextul problemei locuirii sociale din Sectorul 1 devine și mai clar dacă privim cifrele recente. La nivelul întregii Capitale, peste 1.900 de solicitări au fost înregistrate, însă doar 61 de apartamente sunt libere în această zonă, ceea ce înseamnă o dureroasă lipsă de resurse pentru cei aflați în nevoie. În paralel, un raport al organizației Active Watch relevă că, între 2010 și 2022, primăria a reușit să acopere doar 7,7% din solicitări, cumulat cu achiziția a 215 apartamente în anumite ani pentru a fi dotate în circuitul social. Situația a devenit apoi și mai complicată în Otopeni, unde unii beneficiari de lux ai locuințelor sociale au fost descoperiți ocupând apartamentele cu chirii sub 160 de lei pe lună, în condițiile în care chiria de piață pentru astfel de apartamente depășește 2.500 de lei, de aproape 20 de ori.
Această diferență mai mică de 200 de lei pentru locuințele sociale în comparație cu prețurile pieței face parte dintr-un sistem care, spun specialiștii, favorizează afacerile unor apropiați și personaje din cercurile influente, în timp ce cetățenii vulnerabili rămân în umbră, adesea uitați de administrație. În această situație, autoritățile locale din Otopeni, dar și în alte zone ale țării, au fost acuzate că preferă să nu stimuleze depunerea cererilor pentru locuințe sociale de către cei cu adevărat nevoiași, pentru a evita „complicațiile” sau pentru a proteja anumite interese.
În acest context, mutarea controlului asupra contractelor în mâinile primăriei și implicarea directă a aparatului politic în gestionarea acestora ridică semne de întrebare despre direcția în care se va orienta în continuare politica locativă din Sectorul 1. Pe măsură ce autoritățile încearcă să restructureze și să centralizeze fluxul de resurse, provocările legate de transparență, echitate și transparență rămân componente esențiale în definitivarea soluțiilor pentru o problemă deosebit de complexă și de lungă durată.
