Conform Descopera: Un nou studiu realizat pe șoareci, publicat în prestigioasa revistă Science Advances, aruncă o nouă lumină asupra funcționării cortexului prefrontal, o zonă cerebrală considerată traditional responsabilă de luarea deciziilor și gândirea flexibilă. Rezultatele contrazic ideea că această regiune ar facilita mereu inovația, sugerând că, în anumite contexte, ar putea chiar bloca adoptarea unor noi strategii de învățare mai eficiente.
Mai exact, cercetătorii de la Universitatea Emory au descoperit că inhibarea cortexului prefrontal medial la șoareci accelerează capacitatea acestora de a renunța la un comportament instinctiv, bazat pe obișnuință, în favoarea unei noi metode de rezolvare a unei probleme. Acest fenomen sugerează că „gândirea în afara tiparelor” ar putea necesita, paradoxal, o diminuare a activității acestei zone executive a creierului.
Cum au demonstrat cercetătorii acest lucru
Studiul s-a concentrat pe un comportament natural al femelelor de șoarece: recuperarea puilor pierduți. Animalele au fost plasate într-un labirint în formă de T, iar cercetătorii au observat că acestea aplicau o strategie „câștigă-rămâi”, revenind instinctiv în zona unde au găsit anterior un pui, chiar dacă un semnal sonor indica prezența acestuia în alt braț al labirintului.
Șoarecii din grupul de control, fără nicio intervenție, au avut nevoie de aproximativ patru până la opt zile de antrenament pentru a depăși acest obicei și a învăța să urmeze semnalul auditiv. Situația s-a schimbat radical atunci când echipa de cercetători, condusă de Robert Liu și Kai Lu, a recurs la dezactivarea selectivă a anumitor regiuni cerebrale.
Accelerarea învățării prin suprimarea activității prefrontale
În timp ce activarea cortexului auditiv a fost esențială pentru învățarea noii strategii, blocarea cortexului prefrontal medial a avut un efect surprinzător. Femelele de șoarece la care această zonă a fost temporar „silențiată” au adoptat noua strategie auditivă mult mai rapid, în medie în doar două sau trei zile. Mai mult, odată ce activitatea prefrontală a fost restabilită, animalele au revenit la vechiul comportament bazat pe rutină.
„Este un rezultat surprinzător,” a declarat Robert Liu, autorul principal al studiului. „Am demonstrat că, pentru un comportament natural al șoarecilor, cortexul prefrontal blochează adoptarea unei strategii noi și mai bune. Gândirea neconvențională cere, de fapt, suprimarea acestei părți decizionale executive.”
Implicații pentru tratamentul tulburărilor cognitive
Aceste descoperiri ar putea avea implicații semnificative în înțelegerea și tratarea unor tulburări cognitive la oameni. Cercetătorii sugerează că procesul de învățare a unei noi abilități, mai ales când implică depășirea unor tipare de gândire preexistente, ar putea beneficia de o reducere a activității în cortexul prefrontal. Analogia cu meditația, unde focusul este pe prezent prin inhibarea ruminației legate de trecut sau viitor, este una pertinentă în acest context.
Laboratorul Liu extinde deja aceste cercetări, analizând șoareci modificați genetic pentru a prezenta markeri asociați cu autismul. De asemenea, se colaborează pentru a testa aceste modele pe subiecți umani, utilizând tehnici non-invazive precum stimularea magnetică transcraniană. Scopul final este dezvoltarea unor terapii noi pentru pacienții cu tulburări cognitive care afectează funcția executivă.
Sursa: Descopera
