Gabriel Zbârcea, una dintre cele mai cunoscute voci ale jurnalismului românesc, a ales să își susțină dreptul de exprimare într-un mod cât se poate de explicit, trimițând o notă oficială ce face clar limitele și cadrul legal sub care își desfășoară activitatea. Într-o perioadă în care libertatea de exprimare devine tot mai mult subiect de dispută, această declarație aduce în prim-plan nu doar convingerile personale, ci și limitele legale pe care, ca jurnalist, le are în fața unor eventuale critici sau calmări.
Dreptul de exprimare, între libertate și responsabilitate
În nota semnată, Zbârcea precizează că acționează în conformitate cu Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează libertatea de exprimare, dar și cu prevederile Codului deontologic al jurnalistului. În aceste condiții, el reafirmă că exercițiul profesiei trebuie să se încadreze în limitele stabilite legal și etic, astfel încât libertatea de exprimare să nu devină un instrument pentru dezinformare sau abuz.
„Subsemnatul, Gabriel Zbârcea, în temeiul restricțiilor prevăzute de art. 10 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare; precum și al limitelor de exprimare prevăzute în Codul deontologic al jurnalistului,” se arată în document, subliniind respectul pentru cadrul legal și pentru responsabilitatea ce vine odată cu această libertate.
Contextul legislativ și etic în jurnalismul românesc
Această declarație are loc într-un context mai amplu, în care jurnalismul românesc se confruntă adesea cu provocări legate de influențe politice, presiuni sau chiar incidente de cenzură. În ultimele luni, tot mai mulți jurnaliști au ridicat semne de întrebare privind limitele libertății de exprimare în raport cu interesul public și cu dreptul la informare corectă.
Zbârcea își reafirmă angajamentul față de principiile deontologice ale meseriei, dar și respectul față de cadrul legal, indicând un echilibru necesar în profesie. În același timp, el pare pregătit să se apere în fața oricăror acuzații sau interpretări care ar putea încerca să-i submineze dreptul de a vorbi liber, motiv pentru care include și referiri la Codul Civil, în special la artiicolele ce reglementează dreptul la imagine și la apărarea interpretărilor.
Importanța transparenței și responsabilității
Reacția și poziția oficială a jurnalistului vin într-un moment critic pentru presa independentă din România. În ultimii ani, libertatea de exprimare a fost tot mai des contestată, iar presiunea asupra celor care încearcă să spună adevărul s-a intensificat. În acest context, gestul lui Zbârcea poate fi interpretat ca o manieră de a reafirma angajamentul pentru un jurnalism responsabil, echilibrat și în acord cu normele democratice.
Comunicatul său pare să fie și o reacție la anumite critici, dar și o avertizare subtilă asupra limitelor legale și etice care trebuie respectate, fără a compromite însă dreptul fundamental la exprimare liberă. În plus, această declarație vine să întărească poziția unui profesionist care știe că, în democrație, libertatea de exprimare și responsabilitatea sunt două componente inseparabile.
Pe măsură ce dezbaterile despre rolul mass-media în societate continuă, declarațiile precum cea a lui Gabriel Zbârcea devin importante pentru consolidarea unui climat de responsabilitate și respect reciproc. Într-o perioadă plină de provocări, astfel de angajamente contribuie la clarificarea frontierelor între libertate și responsabilitate, dar și la consolidarea încrederii în vocea singură a jurnalistului.
