Conform News.ro: Inteligența artificială: servitor devotat sau stăpân orb?
Daniel FUNERIU, cercetător și fost ministru al Educației, avertizează asupra naturii duale a inteligenței artificiale (AI), descriind-o ca fiind „cel mai bun servitor, dar cel mai orbil stăpân”. Într-o intervenție la Digi 24, FUNERIU a subliniat necesitatea sporirii cunoștințelor umane pentru a putea gestiona eficient această tehnologie. El a explicat că AI-ul nu are un scop propriu, iar înțelegerea modului în care să punem întrebările corecte este esențială.
„Apariția inteligenței artificiale face că, paradoxal, copiii au nevoie de tot mai multă cunoaștere la purtător, rapid, să aibă mai multe cunoștințe decât înainte, să știe ce întrebări să pună”, a declarat FUNERIU. Această afirmație subliniază o schimbare de paradigmă în educație, unde acumularea de informație nu mai este suficientă, ci devine crucială abilitatea de a interoga și de a interpreta rezultatele generate de AI.
Provocările sistemelor educaționale în era AI
Comparația realizată de FUNERIU cu utilizarea unui dicționar pentru a comunica în Paris ilustrează limitările unei abordări superficiale a cunoașterii. Similar, fără o bază solidă de informații și fără o înțelegere a contextului, AI-ul poate oferi răspunsuri lipsite de profunzime sau chiar eronate. Fostul ministru a precizat că nici sistemele educaționale din alte țări, considerate performante, nu au gestionat încă într-un mod exemplar relația cu AI-ul.
Profesorii din diverse sisteme de învățământ raportează deja dificultăți legate de utilizarea AI de către elevi și studenți, fiind nevoiți să adopte noi strategii. Această realitate sugerează o competiție globală în care adaptarea rapidă la noile tehnologii, dar și consolidarea metodelor tradiționale de învățare, devin factori critici.
Modele educaționale din Asia, sursă de inspirație?
Daniel FUNERIU a atras atenția asupra faptului că, dacă tinerii români nu vor învăța „cum învață tinerii chinezi”, vor ajunge să fie „servitorii tinerilor chinezi care astăzi învață”. Această comparație se referă la dedicarea și efortul depus de elevii din China în procesul de învățare, utilizând metode clasice, „good old style”.
„Nu sunt țări în Europa la care să mă uit și să spun «trebuie să facem așan», m-aș uita în Asia”, a adăugat FUNERIU, indicând continentul asiatic ca sursă de modele educaționale de succes. El a subliniat importanța unei abordări holistice în predare, care să includă conținuturi relevante, o metodologie eficientă, o experiență emoțională pozitivă a învățării și, nu în ultimul rând, posibilitatea ca profesorul să aplice practic ceea ce predă.
Nevoia de cunoaștere și atitudinea față de necunoscut
Fostul ministru a punctat necesitatea de a „inocula copiilor cea mai bună atitudine faţă de ceea ce încă nu se cunoaşte”. Această perspectivă este esențială într-un peisaj al cunoașterii în continuă expansiune, unde AI-ul joacă un rol din ce în ce mai important.
FUNERIU a menționat că, în ciuda riscurilor, AI-ul rămâne un instrument puternic. Totuși, controlul și direcționarea sa depind în mod fundamental de nivelul de pregătire și de înțelegere al utilizatorilor umani. Această necesitate de a „ști ce întrebări să pui” devine, așadar, piesa centrală în adaptarea la noua realitate tehnologică.
Sursa: News.ro
